În fiecare an, la 10 martie, Consiliul Naţional Secuiesc organizează un miting comemorativ la Monumentul secuilor martiri din Târgu-Mureş, declarată zi a libertăţii secuilor, manifestare ce este urmată de un marş de pro-test desfăşurat până în Piaţa Victoriei, la Prefectura judeţului Mureş. De fiecare dată, se dă citire unei petiţii, care, prin conţinutul ei, motivează şi solicită autonomia teritorială pe criterii etnice, autodefinită ca fiind „ţinut secuiesc". Şi iarăşi, de fiecare dată, vorbitorii ce urcă pe scenă ţin discursuri, mai mult sau mai puţin incendiare, pe tema separatismului, în ovaţiile participanţilor la miting care se întrec în scandarea de lozinci separatiste. Ceea ce ţine totuşi de comemorare este faptul că sunt menţionaţi cei trei martiri secui, executaţi de autorităţile austriece şi se depun coroane şi jerbe de flori la monument din partea unor organizaţii participante la miting. De fiecare dată sunt menţionaţi martirii executaţi de autorităţile austriece, dar se omit unele detalii. Să vedem de fapt ce s-a întâmplat cu 163 de ani în urmă, dat fiind că secuii, conform declaraţiilor, n-au fost liberi la acea vreme, nu sunt liberi nici acum… După 1000 de ani, din vorbele auzite, ei n-au pierit ca popor şi naţie, dar au rămas robi pe pământurile lor natale…
CU 163 DE ANI ÎN URMĂ…
După înfrângerea revoluţiei ungare de la 1848-1849, condusă de Kossuth Lajos, revoluţionarii unguri au căutat să se reorganizeze în 1851, la Bucureşti, sub conducerea lui Makk Jozsef. În continuare, Torok Janos a organizat în secuime câteva grupuri conspirative, dar autorităţile austriece au aflat, astfel că poliţia secretă austriacă l-au infiltrat pe Biro Mihai, spion, care a demascat toată reţeaua conspirativă. Drept urmare, la 24 ianuarie 1852 au fost arestate peste 60 de personae, dar Makk Jozsef a reuşit să fugă la Bucureşti. De acolo, l-a trimis pe Varadi Jozsef în secuime pentru a organiza o răscoală armată, dar n-a reuşit să adune decât foarte puţini oameni. În scurt timp aceştia au fost arestaţi de către austrieci, inclusiv Varadi Jozsef. La data de 10 martie 1854 au fost executaţi la Târgu-Mureş Galffy Mihaly, Horvath Karoly şi Torok Janos. La data de 29 aprilie 1854 au fost executaţi Bartalis Ferenc şi Varodi Jozsef la Sfântu Gheorghe. Ceilalţi conspiratori au fost condamnaţi de austrieci la închisoare între 5 până la 18 ani.
În memoria celor executaţi la Târgu-Mureş a fost ridicat un monument în anul 1875, cel la care se desfăşoară ceremonialul comemorativ.
Să observăm din cele de mai sus că cei care au adus atingere intereselor etnicilor unguri au fost autorităţile austriece, dar nemulţumirile contemporanilor se referă şi se îndreaptă spre cele române. Este evident, aici este o problemă de teritoriu şi de administraţie…
LA MONUMENTUL SECUILOR MARTIRI, PE SUB UMBRELE…
Primul invitat pe scenă a fost preotul Otvos Jozef de la biserica reformată din Cetatea Medievală, pentru a binecuvânta participanţii la miting. În scurta sa cuvântare, după ce a amintit de martiriul celor trei secui executaţi la Târgu-Mureş, a ţinut o pledoarie despre curaj şi puterea secuilor de a înfrunta vremuri neprielnice, iar în încheiere, a rostit o rugăciune. Kilyen Laszlo a fost cel care a prezentat programul manifestării şi a început prin a saluta delegaţiile organizaţiilor participante la eveniment: Consiliul Ardelean Maghiar, Partidul Naţional Maghiar din Ardeal, Partidul Popular Maghiar, UDMR, prietenii lor din Ţara Bascilor, Catalonia şi Anglia, prietenii şi susţinătorii din Ungaria. În acelaşi timp îi salută şi pe românii care îi inţeleg şi li s-au alăturat cauzei pentru care luptă. Trecând în revistă evenimentele petrecute cu 163 de ani în urmă, a precizat că, pe lângă cei menţionaţi anterior, la 27 mai 1854 autorităţile austriece i-au executat şi pe Bertalan Laszlo şi Benedek Daniel.
În discursurile lor vorbitorii au subliniat necesitatea urmării exemplului înaintaşilor neamului care au luptat pentru libertatea lor, în timp ce ei asistă acum la fărâmiţarea teritoriului ţinuturilor secuieşti, nerecunoaşterea şi blamarea simbolurilor lor naţionale, ignorarea identităţii lor ca naţiune de către autorităţile române.
Szucs Peter în numele Consiliului Naţional Secuiesc: „Este timpul pentru a crea un cadru instituţional pentru autodeterminare. De aceea ne amintim de eroii epoci din trecut"..., Szabolcs Attila, primar în Ungaria, vicepreşedinte al comisiei parlamentare maghiare de solidarizare naţională, a subliniat faptul că comunităţile indigene au dreptul la patria lor şi au oferit resursele lor de patrimoniu cultural.
„Avem lângă noi catalani, basci, flamanzi, din Tirolul de Sud, austrieci, ei ştiu exact, se ofilesc fără autodeterminare în interiorul statului, au dat un exemplu şi o mână de ajutor. Mesajul nostru către Bucureşti, Europa şi întreaga lume este că maghiarii din Transilvania, secuii, nu sunt singuri. Să învăţăm de la ei despre autonomie...". Tokes Laszlo, în alocuţiunea sa, s-a referit la lupta maghiarilor pentru autodeterminare şi libertate, luând exemplul martirilor comemoraţi. Referitor la situaţiile de la Liceul Romano-Catolic şi UMF, apreciază că este vorba de un conflict etnic care trebuie rezolvat pe cale paşnică.
Dauwen Günther, Director al Alianţei Libere Europene, a declarat: „autonomia diferitelor naţiuni ar trebui să fie considerată ca o cerinţă naturală, şi de aceea prezenţa lor este susţinută de evenimentul CNS. În România, bisericile sunt de zece ori mai numeroase decât spitalele, câţiva kilometri de autostradă au fost construiţi cu sume record. Cetăţenii văd acest lucru, şi aşa au cerut autonomie... ".
Aitor Esteban Bravo, preşedin-tele grupului parlamentar basc, Partidului Naţionalist Spaniol, a afirmat că puterea Europei constă în diversitatea sa, şi toţi cei care nu o recunosc, nu acţionează într-un mod european.
Sorban Attila: „Mulţi sunt astăzi aici, dar noi ştim că nu e suficient, astfel încât să-i urnească de acasă dorinţa poporului nostru pentru libertate şi să împărtăşească mesajul cu toţi cei care nu sunt astăzi aici, pentru că este primul şi cel mai mare obstacol care trebuie depăşit, cel de disperare şi pasivitate. Răspândiţi acest mesaj în toate părţile acestui ţinut secuiesc uscat, la fel de tare, pentru a fi audiat atât la Bruxelles, cât şi la Bucureşti."
„Invariabil declarăm: autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc nu aduce atingere integrităţii teritoriale şi a statului privind suveranitatea din România, nu încalcă interesele cetăţenilor şi nici constituţia din România" - spune o petiţie, care a fost citită de Ferencz Csaba, vicepreşedintele CNS. În conformitate cu interesele României pot fi servite în cazul în care patria istorică a comunităţii secuieşti-ungare în a lua o mare parte a soluţiilor afacerilor publice, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.
Ei cer ca guvernul şi parlamentul să respecte obligaţiile internaţionale asumate în reorganizarea administrativă. Aceştia protestează în acelaşi timp faţă de subminarea instituţiilor de învăţământ secuieşti, hărţuire, restricţionarea utilizării limbii materne, persecuţiei simbolurilor secuieşti şi cer ca Guvernul să deschidă un dialog privind statutul ţinutului secuiesc cu reprezentanţii legitimi a secuilor, a Consiliului Naţional Secuiesc şi cu administraţiile locale secuieşti.
Wouter Patho, vicepreşedinte Alianţa Liberă Europeană (EFA), a subliniat faptul că dreptul la autodeterminare este în armonie cu principiile europene şi de aceea nu este niciun fel de pericol, dar poate garanta normalitatea.
După ce s-a dat citire petiţiei care a fost depusă la Prefectura Mureş pentru Guvernul României, preşedintelui României şi Parlamentului UE, s-au depus coroane la Monumentul se-cuilor martiri, apoi participanţii la miting s-au deplasat până în Piaţa Victoriei.
PETIŢIA DIN 10 MARTIE 2017
În petiţie se referă la faptul că oficialităţie române nu şi-au îndeplinit unele obligaţii asumate prin semnarea unor documente internaţionale, recomandările UE şi ignoră voinţa cetăţenilor. Se arată că prin autonomia ţinutului secuiesc, revendicat de ei, s-ar crea condiţiile unei egalităţi în drepturi reale pentru secui şi maghiari. În acest sens doresc un dialog şi cooperare cu Guvernul României. Se solicită ca ţinutul secuiesc să constituie o regiune administrativ-teritorială de sine stătătoare. Se solicită: prin reorganizarea administrativ-teritorială a României să se înfiinţeze ţinutul secuiesc ca unitate de sine stătătoare, conform proiectului de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc; Guvernul şi Parlamentul României să-şi respecte angajamentele internaţionale asumate; protestează împotriva atacurilor împotriva unor instituţii de învăţământ de către autorităţi, limitarea folosirii limbii materne, persecutarea pentru folosirea simbolurilor naţionale; se solidarizează cu mişcările de protest declanşate în întreaga ţară având drept cauză apărarea statului de drept; solicită Guvernului României să înceapă tratativele cu reprezentanţii ţinutului secuiesc, cât şi cu autorităţile locale din regiune; solicită egalitate deplină pentru toţi locuitorii ţinutului secuiesc, pentru dezrobirea secuilor.
MARŞUL NEAUTORIZAT PE STRĂZILE MUNICIPIULUI TÂRGU-MUREŞ
Conform comunicatului Primăriei Municipiului Târgu-Mureş, organizatorii au avut aprobare pentru mitingul comemorativ, dar deplasarea manifestanţilor urma să se facă pe trotuar. Nu s-a respectat acest lucru. Deplasarea manifestanţilor de la Monumentul secuilor martiri pană în Piaţa Victoriei s-a făcut pe un sens de circulaţie al străzilor. Circulaţia rutieră a fost blocată pentru a permite deplasarea manifestanţilor, prin grija organelor de ordine. Mai rămâne de stabilit cine va achita amenda pentru nerespectarea dispoziţiilor date.
LOZINCI SCANDATE
Manifestanţii, atât în timpul desfăşurării mitingului cât şi în timpul deplasării înspre centrul municipiului, au scandat lozinci autonomiste precum: Autonomie; Să piară Trianon; Ţinutul secuiesc nu este România; Nu suntem ţigani; Şcoală ungurească; Unde este inscripţia ungurească; Veniţi cu noi; Jandarmii sunt cu noi şi altele.
În Piaţa Victoriei manifestanţii au fost aşteptaţi de 13 autocare pentru a-i duce acasă. Au fost în trecere prin municipiul reşedinţă de judeţ…
Referitor la prezenţa la miting se apreciază că numărul participanţilor s-a ridicat la circa 1.400 de persoane, din care 850 din afara municipiului Târgu-Mureş, o prezenţă de 3-4 ori mai scăzută decât anul trecut.
