Săptămâna trecută, în ajunul celei de a 60-a aniversări a Tratatelor care au instituit Comunitatea Economică Europeană, Papa Francisc s-a adresat liderilor continentali într-un discurs de mare profunzime şi bun-simţ, presărat, pe alocuri, cu fine nuanţe de mustrare şi discret avertisment. Nu întâmplător, probabil, fotografia de grup s-a făcut în faţa frescei lui Michelangelo, „Judecata de Apoi", din Capela Sixtină.
Multe vorbe frumoase şi adevărate a rostit Papa Francisc despre Europa şi europeni, reamintind tuturor că „timpul nostru este un timp de discernământ, care ne invită să examinăm esenţialul şi să construim pe el". Că Europa nu este un set de proceduri de urmat sau un simplu ansamblu de reguli, de pretenţii şi revendicări, ci „un mod de a-l concepe pe om pornind de la demnitatea sa transcendentă şi inalienabilă (…), cu voinţa sa de adevăr şi de dreptate intensificată de o experienţă milenară". „Europa are un patrimoniu ideal şi spiritual unic în lume care merită să fie re-propus cu pasiune şi prospeţime reînnoită şi care este cel mai bun remediu împotriva golului de valori din timpul nostru, teren fertil pentru orice formă de extremism".
…„Gol de valori din timpul nostru?"... Dar ce ne fu dat să auzim? Nu încape îndoială că Papa Francisc - din două, una: ori n-a fost bine informat de cardinalii de la biroul de presă al Vaticanului, ori nu ştie să aprecieze valorile. Şi despre ce fel de gol vorbeşte Suveranul Pontif, când, uite, la capitolul „valori", patria noastră e „plină", chiar dă pe-afară. Cu jenă abordăm subiectul, dar, pentru respectarea adevărului istoric, cu smerenie şi ruşine îi aducem aminte Papei că, doar cu câteva zile înainte de cea de a 60-a aniversare a Europei, spuma valorilor mioritice a fost prezentă, in corpore, la Bruxelles, la Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne, unde, mai mulţi „valoroşi" şi mai multe „valoroase" şi-au dat poalele peste cap, s-au agitat, au înfierat, cu mânie proletară, la dreapta şi la stânga, au agitat coli A4 pe care stătea scris că ei #rezistă, că, fie ce-o fi, ei# şi iar# împotriva a tot ce nu e# şi n-are telefon cu luminiţe ca să poată să#. Bine, până la urmă, oamenii aceia de la Comisie le-au confiscat colile, că, totuşi, acţiunea se petrecea la Comisia de la Bruxelles, nu la Piaţa de la Obor. „Plinul de valori" a fost chiar unul compact: au fost de toţi şi de toate: filosofi, condeieri editorialişti, foşti miniştri şi foste ministrese… „toată floarea cea vestită" a intelighenţiei româneşti (inclusiv tehnocrată), plus câţiva eterni şi vajnici protestatari de profesie, aduşi cu avionul, cu foile #A4 cu tot. „Cu pasiune şi prospeţime reînnoită", ca să-l cităm pe Suveranul Pontif, „valorile" noastre au înşfăcat microfonul şi nu i-au mai dat drumul, şi-au întors pe dos portofelele, au ţinut discursuri aiuritoare şi fără vreo legătură cu de ce s-au dus ei acolo, au bătut câmpii, şi nici măcar nu i-au bătut „cu graţie", în fine, vorba lui Eminescu, „şi-au drapat nula" care cum l-a dus glagoria. Cel mai tare din parcare a fost, totuşi, reprezentantul gândirii filosofice contemporane. Acela a tras o minciună mare cât Biblioteca din Alexandria, hulă pentru care mulţi l-au criticat, deşi nu aveau dreptate, întrucât gânditorul nu făcea decât să-şi pună în aplicare propriul sistem. Căci, nu-i aşa, filosoful nu-i filosof dacă n-are sistem, or, dânsul scrisese deja un ditamai eseul despre minciună. Sigur, eseul nu-i sistem, dar nici iarna nu-i ca vara. Aşa că, treacă…
…Ei, şi dacă mai era vreo găurică prin „gol", ea a fost iute astupată, căci, prin constelaţia de valori, păşea mândru şi îngândurat, dl Cioloş însuşi. Întrebat ce căuta pe acolo, a explicat pe Facebook, că se află la Bruxelles pentru a se întâlni cu nişte înalţi oficiali de pe acolo şi „pentru a vorbi despre ţara la care ţine".
…În fine, cu cine se întâlneşte dl Cioloş nu e treaba noastră, ideea este că, revenind la „golul de valori", cu pioşenie, dar şi cu mândrie patriotică şi cetăţenească, îi comunicăm Papei că în România avem foarte multe valori valoroase, numai că, pesemne, nu se văd de la fereştile Vaticanului.
