Îngheţurile târzii au calamitat viitoarea recoltă de fructe!

Distribuie pe:

Temperaturile scăzute din nopţile trecute au provocat îngheţuri târzii şi în judeţul Mureş. Dr. ing. Mihai Tomşa, aflat, marţi dimineaţa, în livezile Batoşului, ne-a transmis că 65 la sută din florile de la pomii fructiferi au fost afectate de îngheţul târziu. Măsurile de protecţie împotriva îngheţului prin fum şi stropiri cu apă nu au avut niciun efect. În situaţia creată nu există nicio metodă de a salva producţia pomicolă. Întrebat despre un posibil război meteorologic provocat de o super putere, domnul Tomşa s-a abţinut să comenteze.

Din „Tara Mărului", de la Reghin, ing. Vasile Hangan, administratorul societăţii S.C. Heliantus SRL, un renumit pomicultor, cu experienţă practică de peste 30 de ani, ne-a transmis că livada societăţii, pe o suprafaţă de 200 ha este afectată de îngheţ într-un procent de 90-100 la sută. În aceeaşi situaţie sunt şi celelalte livezi din zonă. Extrem de dezamăgit, îl bate gândul să renunţe la pomicultură, considerând că principalii vinovaţi de fenomenele meteorologice nefavorabile din ultimii ani sunt politicienii care au condus România după „revoluţia furată", acuzând vremelnicii guvernanţi perindaţi la conducerea ţării că au încurajat tăierile masive din codrii patriei. Veţi spune, ce are îngheţul cu pădurea? Ing. Vasile Hangan aduce următoarele argumente: „Nu este niciun război meteorologic provocat de ruşi. Războiul este prostia românilor, fiindcă i-au lăsat pe nişte politicieni incompetenţi să fure pădurea. Concret. În urmă cu 35 de ani, la Miercurea Ciuc, când acolo erau minus 10 grade, la Reghin se înregistra plus 8-10 grade. Fenomenul se explică prin existenţa perdelelor forestiere care opreau curenţii de aer reci, iar pădurile conservau căldura. La ora actuală diferenţa de temperatură dintre noapte şi zi este de 20 de grade. Datorită defrişărilor, al jafului prin tăieri forestiere comerciale, România a ajuns printre puţinele ţări din lume cu diferenţe de 25 de grade între noapte şi zi, la fel ca şi în deşertul Sahara, unde lipsa vegetaţiei favorizează acest fenomen. M-am săturat să aud politicieni care se pricep la toate şi să văd cum academicienii României au ajuns de batjocură…"

Ing. Silvia Jude - şef serviciu la DADR Mureş, aflată în teren, în zona Sighişoarei, ne-a declarat că la porumb şi sfeclă, culturi semănate în această primăvară, nu s-au înregistrat, deocamdată, calamităţi datorită îngheţului.

Pentru apicultori şi în acest an vor exista probleme grave la floarea de rapiţă şi floarea de salcâm. ACA Mureş a solicitat informaţii de la conducerile filialelor ACA, din judeţele Dolj, Gorj şi Vâlcea, zone unde apicultorii mureşeni se deplasau, de regulă, în pastoral. Dacă în judeţul Dolj există speranţe să înflorească salcâmul peste două săptămâni, cu un procent de 60 la sută, în judeţele Vâlcea şi Gorj salcâmul a îngheţat, „este negru", cum s-a exprimat un apicultor din zonă.

 

Lasă un comentariu