INEFICIENȚA SECULARĂ (II)

Categorie: Economic
|
11-08-2017
Nr: 152
|
Autor: MIRCEA COȘEA
|

„Nu sunt bani" a devenit un logo al guvernărilor de după 1990. Toate guvernele, indiferent de culoarea lor politică, au avut această replică la orice cerere formulată în direcția măririi cheltuielilor publice, fie ele destinate salariilor sau investițiilor.

De ce nu avem autostrăzi? Pentru că nu sunt bani.

De ce nu avem un sistem de sănătate performant?

Pentru că nu sunt bani.

De ce nu avem un învățământ bine dotat cu profesori plătiți corespunzător? Pentru că nu avem bani.

Toate neajunsurile și întârzierile pe care România le are pe calea dezvoltării și modernizării sale ne sunt explicate de mai bine de douăzeci și cinci de ani prin lipsa banilor. Necazurile zilnice pe care cetățenii le au în condițiile unei insuficiente și vetuste funcționări a transportului public, a unei rețele precare de termoficare și apă curentă, a unor servicii ale administrației publice insuficient dotate informațional sau a întârzierii periculoase a consolidărilor clădirilor cu risc seismic sunt și ele motivate prin clasicul „nu sunt bani". Presiunea psihologică pe care veșnicul răspuns guvernamental „nu sunt bani" o exercită asupra cetățeanului român se regăsește în mentalul colectiv prin convingerea fiecăruia dintre noi că trăim într-o țară săracă, vitregită nu numai de Dumnezeu dar și de propriul nostru păcat inițial de a fi un popor care „ne furăm singuri căciula". Pentru mulți dintre noi, în primul rând pentru cei tineri, a rămâne într-o țară unde niciodată nu sunt bani devine un nonsens.

De ce să-și irosească viața în țara în care niciodată nu se găsesc bani pentru ceea ce ar trebui să ducă la satisfacții și bunăstare când, în alte țări banii există și sunt folosiți cu inteligență și grijă pentru viața cetățenilor lor?

De ce să-și asume implicarea prin muncă la crearea unui viitor mai bun pentru ei și familiile lor când, experiența românească arată că indiferent de cât de eficient ești, indiferent de cât crește economia, bani tot nu sunt și nici nu poți să ai garanția că în lipsa lor vei avea o pensie rezonabilă.

România se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană la populația în risc de sărăcie și excluziune socială, în această situație fiind circa un român din trei, reiese din cele mai recente date ale Oficiului European de Statistică (Eurostat).

Cum să nu ne întrebăm la ce servește creșterea economică record pe care o are România în ultimii ani când nu există suficienți bani nici măcar pentru minime creșteri salariale sau modeste îmbunătățiri ale stării generale de sănătate și educație ale populației?

Ne mândrim cu o creștere economică record european în 2015 și 2016. Ne mândrim și mai mult după ce ultimul Raport al Băncii Mondiale ne suplimentează acest ritm și ne prognozează o creștere importantă și în 2017.

Oare chiar ar trebui să ne mândrim? Ne servește la ceva această creștere?

Este cazul să ne trezim la realitate și să analizăm nepoliticianist recordul de creștere pe care România l-a înregistrat în ultimii ani.

Analiza corectă a creșterii economice, așa după cum se face în țările dezvoltate, pleacă de la scopul pe care îl are procesul creșterii economiei prin indicatorul PIB. Acest scop este transformarea creșterii economice în dezvoltare economică, adică transformarea surplusului de valoare într-un potențial mai mare de satisfacere a nevoilor populației. Preluarea ad literam a cifrei de creștere fără analiza efectelor materiale, educaționale, culturale, ambientale, etc. pe care această cifră statistică le are asupra stării generale a națiunii nu este corectă. Problema aprecierii ritmului creșterii economice apare astfel ca o relație dintre creșterea economică pe de o parte și dezvoltare pe de altă parte sau, altfel spus, dintre mecanismul de funcționare al modelului neoliberal și scopul acestui model. Mecanismul îl constituie creșterea economică iar scopul, bunăstarea populației printr-o dezvoltare la nivel economic și social. Dezvoltarea, din prisma conceptului economic, presupune o evoluție mai extinsă și mai profundă a mediului economic și social decât simpla creștere economică, cu obiective precise și o perspectivă directă asupra stării generale a națiunii în viitor.

(va urma) 


Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval