Transilvania din suflet


Categorie: Editorial
|
03-10-2017
Nr: 188
|
Autor: LAZĂR LĂDARIU
|

Despre Transilvania s-au scris pagini semnificative, profunde prin adevăruri și înțelesuri, fiind acel loc atât de definit în spiritualitatea românească. Aici, în acest loc al Transilvaniei, numit Sarmizegetusa, s-a închegat neamul românesc. Prin spiritualitate românească, prin lupta românilor transilvăneni, neamul românesc a fost „împins spre istorie" - cum spunea Constantin Noica.

Considerăm binevenite, folositoare, mai ales azi, câteva păreri despre Transilvania ale unor mari, importante personalități (istorici, teologi, poeți). Inochentie Micu Klein: „Noi suntem stăpâni ereditari în această țară regală (…) și avem aici, până astăzi, întregi domenii și sate, cu toate că am fost apăsați de mizerii milenare și de tot felul de sarcini din partea celor mai puternici". Nicolae Bălcescu: „Pe culmea cea mai înaltă a munților Carpați se întinde o țară mândră și binecuvântată între toate țările semănate de Domnul pe acest pământ." Mihail Kogălniceanu: „… eu privesc ca patria mea toată acea întindere de loc, unde se vorbește românește (…), a Moldovei, a Valahiei și a fraților din Transilvania". Alexandru Papiu Ilarian: „Suferințele tale, de astăzi, să-ți servească de lecție, o, Transilvanie, patria mea iubită, pentru a evita orice uniune cu Ungaria… Nenorocirea Transilvaniei a venit, totdeauna, din Ungaria și de la unguri…". Andrei Șaguna: „Tu, Doamne, știi că spre scopul meu a alerga doresc: pre românii transilvăneni din adâncul lor somn să-i deștept, și cu voie către tot ceea ce e adevărat, plăcut și bun, să-i trag". Simion Mehedinți: „Pentru România, provincia aceasta este sâmburele (nucleul) țării întregi (…) Așadar, Transilvania, ca sâmbure al cetății carpatice și ca așezare geografică, formează, cu adevărat, ultimul bastion al Europei în fața Marei Siberii (…) Cu drept cuvânt, așadar, Transilvania ne apare ca sâmburele unui întreg orografic (…), Transilvania este casa apelor României (…) La năvălirea ungurilor în Transilvania, românii formau aici un bloc etnic cu o individualitate bine definită și cu organizare politică destul de însemnată". George Vâlsan: „Transilvania e un ținut central care comandă regiunile vecine, nu numai prin poziția sa înaltă și forma de cetate între munți, dar și prin climatul său, prin apele sale și prin toate influențele legate de o astfel de alcătuire geografică (…) Transilvania reprezintă «partea cea mai de frunte a pământului românesc»". Ioan Lupaș: „Configurațiunea geografică a Transilvaniei se prezintă ca a unei cetăți fortificate prin munți, care se înalță la granițele ei, de jur-împrejur, asigurându-i o situațiune dominantă asupra câmpiei ce se întinde, și la Apus, spre Tisa, și la Miază-zi, spre Dunăre, și la Răsărit, spre Nistru (…) Despre țara Egiptul se zicea, în vechime, că ar fi un dar al Nilului. Despre România se poate spune, cu drept cuvânt, că e un dar al Carpaților și al Dunării". Victor Jinga: „Numele de Transilvania este nume clasic latin (…). Fiind o cetate între munți, care putea adăposti milioane de oameni, Transilvania a avut însușirile cetăților, a servit de centru de rezistență, de refugiu, a avut rol conservativ și o viață proprie, care s-a manifestat în latura politică prin mai multe secole de independență". Liviu Rebreanu: „Un fapt de elementară dreptate și reparație istorică, așa s-a înfățișat Unirea Transilvaniei și așa va rămâne în eternitate. Fiindcă s-a întemeiat un principiu sacru, recunoscut, ca atare, de toată lumea, chiar de cârtitorii de odinioară (…) Pentru noi, Transilvania nu poate exista decât întreagă, trup din trupul nostru. Pentru alții ea reprezintă doar ambiții istorice sau castele istorice, zidite din truda generațiilor de robi români. Pentru noi înseamnă tot: trecut, prezent, viitor, ființa sau neființa. Noi n-am venit de nicăieri, ne-am plămădit, ne-am născut și am crescut pe pământ ardelean". Mircea Eliade: „Există în Transilvania o extraordinară cantitate de energie pe care politica românească de azi n-a dezlănțuit-o și n-a canalizat-o. Sunt acolo oameni care au, în sângele lor, secole de prigonire și primejdie, oameni care sunt obișnuiți, din moși-strămoși, să spună adevărul, cu orice risc. Oameni a căror viață are un singur sens: lupta". David Prodan: „Suntem un popor european, romanic, multimilenar, sedentar. Popor român, reprezentăm romanitatea de Răsărit, dacoromânismul, care pornește din Transilvania, rădăcină a poporului român, care iradiază de aici, prin descălecarea spațiului românesc, tot poporul românesc și spațiul său vital, virtuțile sale istorice, permanența sa indiscutabilă. Suntem cel mai mare popor din această parte de lume". Mircea Zaciu: „Dar sensurile pe care Transilvania le îmbracă în cugetul național depășesc, cu mult, sferele strict estetice." Mircea Dem. Rădulescu: „Al nostru e pământ din vechi pământ / Și sânge din latinul nostru sânge, / E trup și os din osul nostru sfânt, / Un dor avem în el și cel mai sfânt / Și nimeni astăzi nu ni-l poate-nfrânge. // I-am moștenit tot dreptul din părinți, / La șoapta lui ni se-nfioară buza, / În lutu-i plămădit din suferinți, / Strămoșii frământatei noastre ginți, / Dorm, îngropați la Sarmizegetusa";

Cu nestins „Dor de Transilvania" a trăit și marele poet, prietenul, fratele nostru Grigore Vieru, „Orfeul din Perenta", de peste Prut, iubitor de Românie, de neam românesc. Mărturie-i și poezia „Dor de Transilvania", care, alături de alt poem - „Tricolorul", făcea parte, în luna iunie 1991, când se afla la Târgu-Mureș, dintr-un proiectat ciclu de imnuri, prin străduința compoziției și interpretării iubiților, de către români, artiști Doina și Ion Aldea Teodorovici: „Pe-aici se păstrează în toate/ Urmele lui Dumnezeu,/ Iar fratele pururi e frate/ La ușor și la greu./ Mor pe planetă azi nume,/ Cinstea, crezul și dania./ Rămâne o minune pe lume:/ Transilvania. // Transilvania, Transilvania:/ Vatră caldă, luminoasă/ Ca litania, ca litania/ De străveche și frumoasă. // De-aici izvorăște lumina/ Ce-atât de dulce ni-i,/ De crezi că vorbește româna/ Printre păsări mii./ Mor pe planetă azi nume,/ Cinstea, crezul și dania./ Rămâne-o minune pe lume:/ Transilvania. // Aici e familia sfântă,/ Neuitați - cei din mormânt,/ Aici de iubire se cântă/ Și totu-i legământ./ Mor pe planetă azi nume,/ Cinstea, crezul și dania./ Rămâne o minune pe lume:/ Transilvania".

Nicolae Iorga era cel care spunea marele adevăr: „Transilvania e neîndoiosul leagăn al neamului românesc!". Transilvania este „trup din trupul nostru." Este „rădăcina poporului român." Un adevăr tutelar, în fața căruia dușmanii pălesc!

Noi, cei născuți cu un destin, firișoare de nisip, secunde de pământ, în trecerea noastră firească vom pleca într-o zi. Transilvania niciodată! Noi în pământul ei ne vom întoarce. Ea veșnic va rămâne!

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval