BANII ROMÂNIEI (XXXV) Economia subterană și evaziunea


Categorie: Economic
|
06-10-2017
Nr: 191
|
Autor: Prof. univ. dr. MIRCEA COȘEA
|

„Nu sunt bani" datorită structurii economiei sau a umbrelor trecutului de care încă nu am scăpat dar puținătatea banilor la buget se datorează și existenței unui tip special de economie, periculos și cu efecte perverse dar a cărei prezență este comună tuturor economiilor naționale. Diferența constă în proporția acestui tip de economie în ansamblul complexului economic național.

Este vorba despre economia subterană.

Literatura economică a dat dovadă de multă imaginație în căutarea unei denumiri pentru acest tip de economie.

A fost numită economie subterană, dar și ocultă, invizibilă, neagră, gri, fantomă, neoficială sau informală.

Indiferent de numele care i s-a dat, această economie a fost înțeleasă de către toți autorii ca fiind acea activitate economică ce se desfășoară la limita sau în afara obligațiilor fiscale și sociale (munca la negru sau evaziunea și frauda fiscală) sau ca acea activitate economică ilegală și corupțională (traficul de droguri și prostituția) sau ca acea activitate economică ce se desfășoară la nivelul familiilor (preparatul hranei, spălarea rufelor, bricolajul), sau ca acea activitate economică ce constă în schimburi de bunuri și servicii benevole, în afara pieței și neevidențiate în statistică (activități de mecenat, cadouri etc.)

Toți autorii sunt de acord și cu faptul că o activitate economică este subterană atunci când autorul ei dorește în mod deliberat să obțină avantaje sau profit material prin practici de evitare a obligațiilor sociale sau de încălcare a legii.

În același timp, ei sunt de acord și cu faptul că o activitate economică este subterană atunci când nu are caracter marfar deoarece se referă la aspecte ale vieții private sau ale autoconsumului familial.

Sintetizând, putem spune că prin economie subterană putem înțelege ansamblul activităților economice care „scapă", total sau parțial, controlului fiscal legal și evidenței statistice.

Ce înseamnă însă, a „scăpa" de control?

A se ascunde de Ministerul de Finanțe, de Agenția Națională de Administrare Fiscală sau de orice alt organ de control?

Desigur, cadrul administrativo-coercitiv este important și își are rolul său dar sensul controlului trebuie înțeles în alt mod.

Într-o economie modernă și globalizată, controlul este expresia unor necesități de ordin esențial care decurg din ansamblul de interacțiuni globale ce caracterizează raportul dintre mediul economic și mediul social. Lumea secolului al XXI-lea este atât de complexă, încât a devenit extrem de fragilă și de vulnerabilă.

Nefuncționalitatea unui singur raport de interdependență poate duce la prăbușirea întregului sistem.

Controlul este astfel o expresie a unei anumite moralități bazată pe responsabilitatea părților față de întreg.

A „scăpa" de control înseamnă, de fapt, a dezerta de la aceasta responsabilitate.

În termenii economiei subterane, înseamnă a nu ține cont de cele patru comandamente ale raportului dintre mediul economic și mediul social, acceptate ca fiind premise absolute ale unei dezvoltări durabile, pe principiul coeziunii sociale:

1. Întreprinderea (agentul economic) acționează doar prin mijloace concurenționale, în parteneriat de interese cu consumatorul, acționează în raport cu terții doar prin raporturi comerciale, are o politică transparentă de utilizare a profitului;

2. Contribuția fiscală este datoria primară și esențială a oricărui generator de venit deoarece numai prin aceasta se poate realiza concordanța interesului individual cu cel colectiv (local, național, comunitar, internațional);

3. Respectarea clauzelor contractuale este condiția stabilității și echilibrului mediului economic și politic;

4. Compatibilizarea activității economice cu specificitatea contextului urban sau regional în care se desfășoară.

(va urma)

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval