Un descoperitor și inventator de geniu - GOGU CONSTANTINESCU


Categorie: Social
|
12-10-2017
Nr: 195
|
Autor: Prof. Kocsis Sándor
|

Născut la Craiova pe 4 octombrie, acum 126 de ani, ca fiul unui apreciat profesor de matematică, Gogu Constantinescu urmează liceul la Craiova și apoi școala Națională de Poduri și șosele din București, pe care a absolvit-o în 1904 ca șef de promoție.

Talentul său de novator se manifestă încă de mic, când creează pentru sora sa o mașină de calcul, organizându-și acasă un veritabil atelier mecanic.

Este demn de menționat și faptul că spiritul său de inventator se manifestă încă din timpul studenției, când lucrarea sa de diplomă fusese proiectul unui temerar pod de beton armat, care cu greu fusese acceptat de marele său profesor, inginerul Anghel Saligny, deoarece în acea vreme nu existau documentații pentru calculul podurilor, dar tânărul student și-a prezentat proiectul de diplomă elaborând o metodă proprie, elementară, de calcul a betonului armat.

După ce și-a luat diploma Gogu Constantinescu s-a făcut remarcat, cu realizări deosebite în domeniul betonului armat și a mașinilor matematice.

Activitatea sa tehnică cuprinde construcția după cunoștințe proprii a unor poduri de beton armat din România. A realizat pentru prima dată în lume, construcția unei bolți din pânze subțiri de beton armat, la o construcție din Constanța.

Rezistența autorităților din România față de ideile sale tehnice îl obligă să plece din țară, în Anglia, ajungând la Londra, în 1910, unde a lucrat la început în condiții modeste. În această țară, savantul român și-a petrecut cea mai mare parte a vieții, unde a și murit în 1965.

În 1913 Gogu Constantinescu pleacă în America, unde are prilejul să viziteze laboratorul lui T.A. Edison și chiar să colaboreze cu marele inventator american.

Fără îndoială că principalul merit al savantului român este descoperirea sonicității. Noua disciplină tehnică se bazează pe transmiterea energiei mecanice prin vibrații elastice în fluide, similar transmisiunii acustice.

Astfel, Gogu Constantinescu a realizat o serie de invenții legate de sonicitate. Menționăm în acest sens realizarea de generatoare și motoare sonice, ciocane pneumatice cu aplicații spectaculoase, utilaje miniere și petroliere, a materializat primul tun sonic, a proiectat și construit convertorul, Gogu Constantinescu, prima cutie de viteze automată pentru automobile și locomotive, fără ambreaj și roți dințate.

În cursul Primului Război Mondial G. Constantinescu a creat un „sincronizator", bazat pe sonicitate, care asigură o sincronizare perfectă între tirul mitralierei și rotația elicei de avion. În timp ce elicea se învârte cu peste 35 de turații pe secundă, se putea trage „prin ea", chiar cu mai multe mitraliere deodată.

Tot pe principiul sonicității, inventatorul român a putut construi, de exemplu, un calorifer în care apa să nu circule, încălzirea producându-se prin vibrații sonice.

Este impresionant și faptul că savantul român a înregistrat peste 120 brevete de invenții patentate în principalele țări industrializate din lume.

Nu apare deci surprinzător faptul că revista engleză „The Graphic", din 16 iunie 1926, prezintă fotografia inventatorului român, împreună cu a altor 16 inventatori și descoperitori reputați (printre care Marie Curie, A. Eistein, Edison, Marconi, W. Rumsay. E. Rutherfard, Gralman Bell, Kelvin etc.), considerați ca figuri proeminente ale științei mondiale.

A fost, de asemenea, membru de onoare al Societății Inginerilor din Anglia, care i-a acordat cea mai înaltă medalie.

În țară i s-au acordat cinstirile științifice pe care le merita. A fost membru al Academiei Române (1920) și membru de onoare al Academiei R.S.R (1965), Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic București.

Cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la nașterea ilustrului nostru compatriot, s-a propus spre informarea publicului românesc, cu privire la realizările sale, apariția a trei lucrări semnificative: „Inventeurs de genie, Gogu Constantinescu", Editura Mediamira, Cluj-Napoca 2006; „Tratat de teoria sonicității" (600 pagini), și „Integrala invențiilor" (4 volume, peste 2000 de pagini), Editura Performatica a Institutului Național de Inventică, Iași 2006 (lucrări apărute cu sprijinul Autorității Naționale pentru Cercetare științifică).

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval