Sighişoara şi problemele ei la zi - De vorbă cu Ovidiu Mălăncrăvean, noul primar al municipiului

Distribuie pe:

Au trecut trei luni de la alegerile locale, locul pe scaunul de primar al municipiului Sighişoara, revenindu-i domnului prof. Ovidiu Mălăncrăvean, venit din sistemul de învăţământ, unde ani buni a activat ca profesor şi director de liceu. În contextul programului electoral afişat înainte de alegeri, punctual, erau trecute o serie de iniţiative cu termene bine stabilite în ceea ce priveşte bunul mers al oraşului, ceea ce ne-a făcut, în prealabil, să întocmim câteva întrebări la care primarul, prin bunăvoinţa-i de care a dat dovadă, ne-a răspuns, arătându-ne deschiderea spre orice problemă legată de oraş. Prima întrebare viza compunerea aparatului de specialitate al primarului, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Local. Potrivit domnului primar lucrurile sunt într-un proces de început, având tendinţa necesară continuării până la finalizarea acestuia: „Un proces amplu de repopulare a Primăriei cu oameni de specialitate, cu oameni care să îşi dorească să muncească şi care să pună bazele unei noi abordări în ceea ce priveşte deservirea optimă a populaţiei, simplificând timpii morţi între o cerere şi răspunsul dat unui solicitant, iar compartimentele de specialitate din Primărie să fie statuate pe noi baze de conlucrare". Nu este de neglijat problema cea mai mare din Primărie, care se răsfrânge asupra personalului funcţionăresc, din păcate, foarte prost plătit. După primar, nu acest lucru trebuie să primeze când este vorba de a-ţi face treaba întrucât, „prost plătiţi sunt funcţionarii primăriilor şi din alte oraşe, o problemă naţională, care nu o putem rezolva la nivel local. Deşi avem funcţionari care vin la serviciu dimineaţa la 7 şi rămân până după- amiaza, la orele serii, fiind retribuiţi cu până la 1.200-1.400 lei pe lună, ceea ce nu-i normal…" De asemenea, am constatat că mai sunt revendicări sindicale, chiar dacă deocamdată sporadice şi fără consistenţă, probabil vor avea efectul scontat odată cu înteţirea unor forme de protest sindicale ce vor duce la luarea unor măsuri pe linie de retribuire. Se aude vorbindu-se de o nouă reorganizare administrativ-teritorială care va duce la restrângerea până la desfiinţarea unor primării.

Să recunoaştem că Sighişoara, ca oraş, este relativ scump, după acel „bum" imobiliar din anul 2000, cu „Dracula Park", din păcate, proiect nefinalizat. De la acea dată preţurile s-au ridicat simţitor, iar de atunci nu s-au mai reaşezat, n-au revenit la preţurile normale. Potrivit primarului, „faptul că nu există la Sighişoara un şomaj prea ridicat este iarăşi un lucru pozitiv, iar pe de altă parte, se răsfrânge în costuri, în coşul zilnic al fiecărui locuitor". În cadrul Primăriei s-au scos zece posturi la concurs din care cinci posturi la Poliţia Locală, un compartiment care şi-l doreşte pe toate planurile mult mai activ. Se pune în discuţie la nivel de Primărie şi Poliţie Locală conceperea unei Organigrame fiabile în aşa fel încât în două trei săptămâni acest lucru să fie bine conturat.

Sunt de luat măsuri necesare pentru o mai bună funcţionalitate a aparatului administrativ cât şi cel în plan de executiv, ca sistemul din Primărie să funcţioneze la alţi parametri net superiori celui prezent.

Există o întrebare referitoare la Casa de Cultură Municipală, o instituţie care ar trebui să-şi merite numele, în prezent cu o activitate inexistentă, totul rezumându-se la un director în prezent, fără portofoliu, care ocupă un loc călduţ în Primărie. Pe timpul acestuia s-a ajuns să se desfiinţeze activităţi din domeniul artistic, de la dansuri populare, teatru, fanfara oraşului, festivaluri, organizarea sărbătoririi peste an a unor zile de însemnătate istorică şi până la diferite cursuri de calificare pe diferite meserii, de scurtă durată, îmbrăţişate de mulţi tineri. Astăzi, prin „Casa de incultură" nu se mai află niciun domeniu cultural, vreo activitate cât de cât benefică pentru oraş, devenind un compartiment mort sub tutela Primăriei. După primar, Casa de Cultură ar trebui reînfiinţată, puse bazele pe o nouă abordare. Sub tutela Casei de Cultură pot fi demarate tot felul de proiecte, până şi festivalurile, fie de folclor, fie medieval, îşi au loc. Nu primarul să se ocupe de aceste manifestări culturale, ci oameni retribuiţi de Primărie care la rându-le pot atrage fonduri extrabugetare prin organizarea unor spectacole, unde un loc central îl pot ocupa sponsorizările, atragerea de fonduri graţie unor demersuri făcute prin Consiliul Judeţean, prin implicarea Ministerului Culturii.

Deficitar în Primărie este aparatul funcţionăresc în Relaţii cu publicul. De aceea multe răspunsuri la cererile făcute în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, din păcate, poartă girul semnăturii primarului, în loc să poarte semnătura unor şefi de compartimente, care au în sarcină o asemenea asumare, primarul Mălăncrăvean motivând această anomalie pe seama lipsei de personal din Primărie. Serviciul Relaţii cu publicul „este sublim, dar lipseşte cu desăvârşire", din păcate, are un singur angajat. De ce să nu o spunem, Serviciu Relaţii Publice, în prezent, este un servicu complet deficitar. Pe vremuri acest domeniu era „vârf de lance". Nu degeaba Sighişoara a câştigat atâtea premii şi distincţii în acea perioadă...

La „relaţii cu publicul", potrivit primarului, este o singură persoană - Nicoleta Maior, în rest „bate vântul".

Unde tu, purtător de cuvânt? Responsabil cu Legea 544? Responsabil cu relaţia cu societatea civilă? Buletin de informare? Glasul Cetăţii…?

Site-ul Primăriei este foarte slab reprezentat. Nu conţine informaţii complete sau actualizate, recent fiind scoase şi cele care mai erau, vorbind la adresa şedinţelor de Consiliu Local din 2006, 2007, 2008, 2009, parţial 2010. Nu sunt publicate HCI-urile complete - adică cu anexe. Cele din 2012 au dispărut tot recent, iar cele dinainte nu apar deloc. De asemenea, nu sunt publicate toate minutele dezbaterilor publice. Procesele verbale ale şedinţelor se publică cu mare întârziere - 30 zile în loc de 3 zile, iar proiectele de hotărâre nu sunt puse în dezbatere publică cu 30 zile înainte de supunerea lor spre aprobarea Consiliului Local.

Chiar şi primarul are un singur consilier personal, care la rându-i, se ocupă de probleme juridice. La nivelul oraşului se impune angajarea unui manager, până la deblocarea situaţiei din Primărie. Potrivit primarului Ovidiu Mălăncrăvean, atât la Casa de Cultură cât şi la nivel sportiv ar trebui create condiţii optime de funcţionare bazate pe calitate, performanţă în cadrul sportului, prin înfiinţarea unei Asociaţii sportive sub tutela căreia să fie cuprinse toate sporturile din Sighişoara. Cât de curând, potrivit primarului, se va anunţa un concurs de proiecte pentru organizarea Festivalului Medieval din 2017, în aşa fel încât, până la sfârşitul lunii octombrie, să poată fi selectată o asociaţie sau un întreprinzător care îşi doreşte să organizeze festivalul, cu bani mai mulţi de la sponsori decât de la Primărie.

Mai există proiecte prin care se pot accesa fonduri europene care ar înlesni organizarea unor festivaluri de peste an, uşurând în acest fel povara bugetului local de bani care ar lua drumul altor priorităţi pentru oraş. Primăria municipiului Sighişoara ar putea intra în parteneriate, în vederea obţinerii banilor europeni, bineînţeles, într-o transparenţă totală, ştiind că, există finanţare pe diferite domenii de activităţi. După primar, sunt necesari trei parteneri, iar fondurile care pot fi accesate se ridică undeva la 600.000 de euro pe cei patru ani, bani cât de cât echitabili repartizaţi, undeva la 50.000 euro pe an pe fiecare partener în parte. În zona reabilitării Cetăţii Medievale, sit istoric înscris

în lista de protejare UNESCO, Sighişoara este situată foarte sus ca eligibilitate în obţinerea acestor fonduri europene. Este deranjant să mai vezi case, cum este cea care are faţada în Piaţa Cetăţii, rămasă proţăpită cu o schelă tip recuzită, butaforie scenică, încă de pe când Comisarii europeni au adus oraşului, în anul 2012, Premiul Europei. Sighişoara devenea primul oraş din România care deţinea cele patru distincţii europene, respectiv: Diploma de Onoare, Drapelul de Onoare, Placheta de Onoare şi Premiul Europei, toate aceste patru distincţii oferite drept recunoştinţă şi preţuire de Consiliul Europei. Doar că acea schelă butaforică a rămas, ascunzând rănile unei clădiri din centrul cetăţii, ajunsă un fel de ruină, unde un întreprinzător îşi agaţă ostentativ chinezăriile, lucruri care îţi supără privirea, însă nu şi a edililor, de vreme ce în fiecare an, i se înnoieşte auto-rizaţia de funcţionare. Întrucât dialogul purtat cu primarul Ovidiu Mălăncrăvean cuprinde o duzină de alte probleme, vom reveni cu noi date pe seama dialogului purtat.

 

Lasă un comentariu