Anul Constantin Brancoveanu
Stilul brancovenesc, in arhitectura romaneasca

"Un popor are un grad de
civilizatie cand are un stil in
arhitectura� asa incepea cursul
de Istoria stilurilor in arhitectura,
prezentat de profesorul meu,
academicianul Virgil Vatasianu,
la Cluj-Napoca, pe vremuri.
Noi, romanii, avem un stil in
arhitectura, bazele sale au fost
puse in timpul domniei lui
Constantin Brancoveanu (16881714). In arhitectura, odata cu
construirea manastirii Hurezi, pe
mosia domnitorului, in 1690, se
dezvolta in Tara Romaneasca o
arhitectura stralucitoare de
porticuri, galerii, pridvoare cu
stalpi si coloane cu caneluri
rasucite, arcuri in acolada, impodobite
cu o decoratie inflorata. O
arhitectura care era o sinteza a
procedeelor Renasterii, asimilate,
si a traditiei populare de prispe si
pridvoare de la casele taranesti
si boieresti. Manastirea a fost
terminata, cu tot ce inseamna ea,
in 1697.
In felul acesta, arhitectura
punea in relatie monumentul cu
peisajul. Demersul l-a continuat
la palatele pe care le-a construit
apoi, inzestrandu-le cu foisoare
si cu o "loggia� imprumutata din
arhitectura palatelor venetiene.
"loggia� si foisorul, un fel de
avanposturi spre natura.
In acelasi timp, domnitorul
Constantin Brancoveanu si-a
propus o ampla initiativa ctitoriceasca,
edifica lacasuri de cult
alaturi de cel de la Hurezi, la
Ramnicu Sarat (1691-1697), Sinaia
(1690-1695), Manu (1696), Mera
(1706), dincolo de Carpati, la
Fagaras, la Poiana Marului si la
Sambata de Sus. In Transilvania,
avea proprietati inca de la tatal
sau, de la Basarabi. Avea si relatii
bune cu principele Transilvaniei,
din 1688 era conte ereditar al
Ungariei. O comunicare cu
Transilvania pe caile culturii, ale
spiritualitatii si ale constructiei de
monumente, ca sa ramana peste
veacuri. Toate ctitoriile sale sunt
de o frumusete desavarsita si cu o
mare deschidere spre modernitate.
Dorinta de a fi cu lumea culturala
si artistica a Europei, dar nu
printr-un imprumut servil, ci
printr-o iscusita prelucrare a unor
elemente straine de mesteri
romani, adaptandu-le cerintei
domnitorului. Imbogatit ca infatisare
si ca amploare, palatul brancovenesc
nu-si gaseste corespondent in
arhitectura de palate a niciunei tari.
Exemplul cel mai convingator de
palat brancovenesc, singurul care
ne-a parvenit (partial modificat) este
cel de la Mogosoaia. Valoros ca
plan, echilibrat ca volum, bine
proportionat, este pretios prin
elementele sale decorative si
arhitecturale: foisorul de la intrarea
principala si arcadele loggiei de pe
fatada posterioara.
O fastuozitate rafinata in arcadele
sale trilobate ale caror coloane cu
fusurile canelate sunt rasucite. Totul
este decorat incepand cu baza
coloanelor, a capitelurilor, din decor
vegetal de frunze si flori, dintre care
rasare adeseori "smerita� frunza de
acant. Nu doar sculptura impodobe
ste arhitectura brancoveneasca,
ci si structura filigranata inspirata
din miniaturile persane. In interior
peretii erau pictati� In locasurile
de cult eriminiile sunt clar precizate
in compozitii delimitate de chenare,
de benzi decorative, de panouri
ornamentale cu motive vegetale.
Imprumuta din arta populara ceea
ce se cheama "ritm si alternanta�.
Tot aici apar tablouri votive, portretele
familiei, al ctitorului sau ale unor
ilustre fete bisericesti. Descoperim
primele semnaturi de artisti precum
ale lui Constantinos si Parvu Mutu.
Dominantele stilului brancovenesc
continua sa aiba ecouri sub
diferite forme pana tarziu in secolul
XX asimilate stilului national din
arhitectura romaneasca. Le regasim
chiar la unul dintre monumentele
municipiului, actuala Primarie a
Targu-Muresului, construita de
administratia romaneasca, in anul
1938, pe vremea primarului Emil
Dandea. "Anul Diktatului de la
Viena (1940) gaseste constructia
astfel: cladirea era realizata in
toate elementele stilistice si
arhitecturale din piatra naturala
cioplita, ce defineau loggia, portalul,
ancadramentele ferestrelor,
profilurile orizontale�, spune Ioan
Eugen Man, in Istoria urbana,
perioada interbelica vol. III, editura
Nico, Targu-Mures, 2010, p.123.
Ulterior cladirea a primit, timp
de 50 de ani, o infatisare neutra.
Intre anii 1991-1992, un comitet de
initiativa condus de primarul
Victor Suciu face ca aceasta
cladire sa-si primeasca elementele
decorative de expresivitate
brancoveneasca. Sursa de documentare
pentru acest demers a
fost oferita de Ioan Eugen Man.
Este o cladire emblematica, de
aceea, domnul primar Dorin
Florea o impodobeste, vara cu
flori, iarna cu nenumarate lumini,
o adevarata feerie stralucitoare.
Trecutul ne defineste, ne da
identitate, ne da repere, iar
arhitectura este concretizarea
acestor repere.
Oare ce poate fi mai frumos si
mai temeinic intr-o cultura decat
fermitatea unui stil pe care sa-l
revendici, sub un aspect sau altul,
generatie dupa generatie.

VIORICA HERDEAN,
istoric de arta

Lasă un comentariu