Un crestin se oprea adeseori la carciuma satului. Banii, care ar fi
trebuit sa mearga in casa pentru nevoile zilnice, mergeau in buzunarul
carciumarului. Cand crestinul isi revenea din betie, recunostea ca
merge pe o cale rea si ca familia sa are mult de suferit datorita patimii
sale. Cat de multi sunt cei care se aseamana cu acest om!
Intr-o astfel de stare de recunoastere, crestinul si-a luat
angajamentul ca nu va mai calca niciodata in carciuma. Dar cum
drumul lui spre ogor trecea pe langa carciuma, nu se putea abtine sa
nu se abata la un paharel. De la un paharel urmau mai multe si asa se
scurgea viata omului si a familiei sale in saracie.
Intr-o zi, omul nostru il intreba pe un duhovnic cum sa scape de
aceasta patima. Acesta il sfatui sa nu mai treaca pe ulita pe care se
afla carciuma. Asa facu omul si dupa un timp, se parea ca scapase
de patima cea rea. Acum se simtea stapan pe sine. Incet, incet,
lucrurile au inceput sa se mai puna la punct in familia lui.
Dar, drumul prin fata carciumei satului era mai scurt. Intr-o seara,
crestinul isi propuse sa treaca iarasi pe acel drum. In curtea carciumei
era un vechi prieten de-al lui. Acela il opri pe om din drum sa-i spuna
doar cateva vorbe. Prietenul recunoscuse ca omul pornise pe o cale
buna, dar fiecare cu parerea sa. Ce credeti ca s-a intamplat? De la
cateva vorbe, discutia s-a lungit, apoi la despartire au inchinat un
pahar cu tarie. Si apoi�de la un pahar, au urmat doua, apoi noua si
crestinul ajunse din nou la obiceiul cel vechi si din nou in saracie.
Cand Dumnezeu face dintr-un om vechi, un om nou, dintr-o faptura
veche, o faptura noua, El nu imprumuta nimic si nu foloseste nimic
din omul vechi, ci face totul nou. Dumnezeu nu carpeste, El nu pune
un petic la haina veche, ci face o haina noua. Dumnezeu nu cladeste
langa casa veche o incapere noua, ci cladeste o casa noua, o faptura
noua. Sa retinem cuvintele Mantuitorului: "Adevarat, adevarat iti spun
ca, daca un om nu se naste din nou, nu poate vedea Imparatia lui
Dumnezeu�. Aceasta este calea de indreptare!
Parintele GHEORGHE SINCAN,
paroh la Targu-Mures
