Dupa natura lucrarilor pe care
le presteaza in prezent: marcarea
carosabilului, plantarea de panouri
si indicatoare de circulatie,
alte retusuri, STRABAG, autorul
modernizarii drumului national si
european 15 A, pe ruta TarguMures � Reghin � Bistrita, da
semne ca si-ar fi incheiat misiunea
si ca se pregateste sa taie panglica
predarii. Privind lucrurile la
modul general, finalizarea lucrarii
este un moment de bucurie pentru
posesorii de mijloace de transport
ce utilizeaza in mod curent aceasta
ruta, dupa atatia ani de restriste,
platiti cu multi nervi, consum sporit
de carburanti si uzura masinilor.
Oricum, acum altfel se circula,
numai ca privind mai atent la
"produsul final� si la multimea de
probleme lasate in urma, devenite
suficiente motive de ingrijorare,
oficialitatile locale ar trebui sa-si
aplece mai prudent urechea la
acest gen de detalii si sa fie mai
atente la ceea ce semneaza.
Nu stim care va fi pozitia autoritatilor
locale, cu prilejul receptiei,
fata de aceasta lucrare, in calitate
de beneficiari de investitie, pentru
ca este vorba de zeci de milioane
de euro, majoritatea din finantari
europene, dar ca utilizator de
drum marturisesc ca am senzatia
ca aici nu s-a facut o treaba la
nivelul de asteptare fata de o firma
austriaca. Recent, am parcurs
traseul de la Cluj-Napoca � Dej �
Bistrita, pe doua importante
tronsoane de sosele modernizate
anii precedenti, unde, intr-adevar,
ai impresia ca este vorba de cu
totul altceva.
In repetate randuri, am admirat
modul de organizare a lucrarilor
in plin trafic, in schimb executia
mi se pare la un nivel mult mai
scazut. Iar daca unele vicii
ascunse vor aparea la suprafata
mai devreme sau mai tarziu, felul
neaspectuos in care a fost realizata
suprafata carosabilului, cu dese
reveniri si multa peticeala, cu
balbaieli inadmisibile la trasarea
marcajului de separare a benzilor de
rulare, (segmentul Reghin � Teaca
este oribil pe anumite portiuni),
demonstreaza lipsa de interes sau
de profesionalism a executantului.
Iar daca de neinspiratele borduri
s-a scapat in cele din urma, varianta
de reducere a vitezei cu obstacole
sub forma de insulite implantate la
intrarea in localitati nu ni se pare o
solutie adecvata pentru sporirea
sigurantei circulatiei. Adunate
minusurile cu plusurile rezulta ca DN
15 A este soseaua de pe intinsul
judetului cel mai rau modernizata.
In preajma momentului de receptie
pare un produs de "second hand�,
utilizatorul neputand incerca
satisfactia de a circula intr-adevar
pe un drum nou. De altfel, daca ar fi
sa realizam un top de imagine al
soselelor modernizate din judet,
drumul national 15 A de care vorbim
s-ar afla pe locul trei, sub nivelul
tronsonului dintre Reghin si Toplita,
dar si al celui de pe E 60, mult mai
proaspete, desi cu o vechime considerabila
de la darea in folosinta.
Din pacate, constructorul STRABAG
se confrunta si cu alte metehne. Prin
modul de desfasurare a lucrarilor,
fara a se fi tinut cont de ceea ce se
afla de o parte si de alta a drumului,
a produs multe pagube riveranilor,
pe care le-a ignorat total. Ilustrativ
este cazul de la intrarea in comuna
Teaca, dinspre Reghin, la nr. 3, unde,
datorita lucrarilor masive desfasurate in curba si in panta, dupa
ochi, adica fara studii geologice
prealabile de testare a rezistentei
terenului, au "pus pe butuci� o
intreaga proprietate, determinand
alunecari mute si parsive, cu efecte
distructive asupra cladirilor din
incinta si terenului, si pentru care
nu s-a luat nicio masura. Importante
pagube ignorate au fost
aduse si proprietatilor din apropiere,
de la nr.1 si 738, unde
s-a si apelat la Justitie. De asemenea,
ni se pare o adevarata sfidare
suma derizorie, de circa 90 de lei,
oferita proprietarului unui bar, de
la intersectia de la Breaza, menita
sa "acopere� contravaloarea lucrarilor,
manoperei si materialelor
pentru mutarea lui pe un alt
amplasament (demolare, transport,
executie) in vederea largirii
intersectiei.
Aroganta, indiferenta si modul
sfidator in care au fost tratati toti
acesti pagubiti, dar si multi altii
care se vor manifesta, dovedesc
ca cei de la STRABAG joaca tare
pe cartea profitului, nedispusi sa
piarda o letcaie pentru repararea
propriilor greseli, voite si nevoite.
Asa stand lucrurile, la plecare,
STRABAG va lasa in urma un drum
de o calitate indoielnica, dar si
foarte multe nemultumiri care se
vor incheia cu procese costisitoare,
cu solicitari de despagubiri,
de care vor deveni raspunzatori,
in cele din urma, administratorii
de drumuri: directiile
judetene, iar la nivel central �
CNADNR si Ministerul Transporturilor.
Cu alte cuvinte, Bugetul de stat,
adica, noi, contribuabilii, in vreme
ce beneficiarul de profit nemeritat
isi va cheltui banii obtinuti pe
undeva, prin alte zari ale mapamondului.
De aceea, solicitam
autoritatilor locale, dar si
administratorilor de drumuri, in
calitatea de titulari de investitii,
mai mult respect pentru banul
public, mai multa exigenta fata
de ceea ce a lasat, bun si rau,
STRABAG, drept mostenire in zona
lui de actiune.
