In Europa veche, ungurii au fost asi in privinta folosirii diverselor
grupuri etnice pentru asigurarea dominatiei in teritorii straine. Putini
la numar si doritori de patrie mare au gasit aceasta solutie inca de la
venirea lor pe continent, implantand in zonele cucerite, strategice sau
mai putin strategice, dar totdeauna pentru distrugerea coeziunii
autohtonilor, diferite populatii de alte nationalitati, atunci cand masura
nu putea fi acoperita cu maghiari. Dovada cea mai clara este prezenta
masiva a ungurilor, secuilor si sasilor, cat si a altor minoritati europene,
in arealul demografic al Transilvaniei, dar si in alte zone ale fostului
imperiu ungar, din Slovacia, Serbia, Croatia etc. Conform principiului
"Divide et impera�, adica imparte si stapaneste, solutia a dat rezultate
bune si pe termen lung, astfel incat minoritatile au devenit un adevarat
"Cap de pod� in continuarea politicii de amestec in treburile interne
ale statelor vecine, acolo unde nu se mai putea domina efectiv.
Lenin si, ulterior Stalin, in calitatea lor de lideri comunisti, aveau
legaturi foarte stranse cu bolsevicii unguri ai lui Bela Kun, ai anilor �20
din secolul trecut, care ocupau locul doi in ierarhia Cominternului. De
la ei au invatat folosirea cu mare succes a acestei arme extrem de
eficace in arhitectura noului stat sovietic, format din 55 de nationalitati.
Stramutarile de populatii pe scara larga au constituit esenta, dar si
deliciul propagandei lor, pentru realizarea acelei harti demografice
care sa asigure elementului rus, detinerea controlului in oricare din
cele 16 republici ale Uniunii, intinse de la Kaliningrad la Vladivostoc si
Sahalin, pe o suprafata de 22,4 milioane kmp, pe cele doua continente.
Politica lor etnica si demografica a capatat si nuante noi, in sensul ca
pe langa favorizarea rusilor s-a urmarit distrugerea fibrei acelor natiuni
neagreate si stanjenitoare, din punctul lor de vedere, cum a fost cazul
romanilor basarabeni, dar si al ucrainenilor, care, desi de acelasi sange,
ii deranjau. Cele mai dure mutari de populatii s-au facut in preajma si
dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, cand milioane de rusi din cele
mai indepartate zone ale Rusiei asiatice, din tundra si taiga, au fost
aduse in toate republicile europene ale Uniunii: din Lituania pana in
Basarabia, locul lor fiind luat de milioanele de europeni sovietici dislocati
din locurile lor de bastina si dusi in cele mai neprimitoare zone ale
Orientului Indepartat, prin acel nestavilit "Pahod na Sibir�. O tragedie
umana fara precedent.
Am recurs nu intamplator la aceste paralelisme, pentru ca, in
contextul actual, in care lumea incearca gasirea unui echilibru pentru
convietuire, aceste doua tari folosesc cu obstinatie si cu un mare grad
de risc minoritatile, implantate candva in spatii straine, drept varf de
lance in politica lor agresiva, pe care acum incearca sa o duca cu alte
mijloace de lupta, apararea propriilor minoritati asa-zis oprimate, fiind
scuza pentru jocul lor parsiv.
Conform statisticilor ONU, pe mapamond sunt inregistrate 3.600 de
minoritati etnice, care isi duc existenta, reciproc, pe teritoriul altor
state, indeosebi vecine. Conform principiului supravietuirii, toate tind,
mai mult sau mai putin, spre un soi de identitate, dar in acest scenariu
ungurii si rusii se disting prin radicalismul lor, stimulat indeaproape de
patriile-mame. In aceasta directie noi, romanii, datorita situatiei de
vecinatate cu aceste doua popoare agresive, traim o experienta trista,
o adevarata drama, intrucat nu avem liniste, nici din partea unuia si nici
a altuia, nici din est si nici din vest.
Daca maghiarii din Romania, indemnati ostentativ de liderii locali si
budapestani, n-ar fi fredonat de 25 de ani, distructiv, melodia
separatismului si a autonomiei, deturnand preocuparile de baza ale
clasei politice in directii gresite, astazi situatia Romaniei, ar fi fost mult
mai buna din toate punctele de vedere. Adica, ne-ar fi mers mult mai
bine, si noua, si lor. Daca rusii ar fi renuntat la politica lor imperiala si
sovietica, imediat dupa caderea comunismului, Basarabia si Bucovina
ar fi trebuit sa revina, de drept si de fapt, la patria-mama, prin anularea
samavolnicului pact de rapire Ribentrop-Molotov, de la a carui semnare
se implinesc, luna viitoare, 74 de ani.
Si noi, romanii, avem risipite minoritati pe la toti vecinii si aiurea. Dar
nu din motivele celor doi, ci datorita ocuparii pamantului nostru
stramosesc de catre cei care si-au facut vatra pe el. Adunati la un loc,
sunt mult mai numerosi decat maghiarii aflati in afara Ungariei. Este
vorba de circa 13 milioane de romani fata de 4-5 milioane de unguri. Cu
toate acestea nu s-a auzit ca vreuna din comunitatile romanesti sa
solicite autonomie teritoriala fata de tara de care apartine. Dar nici
statul nostru nu incurajeaza o astfel de politica, desi motive ar fi, datorita
regimului de deznationalizare si de asimilare la care sunt supusi romanii
nostri, fie ca este vorba de cei din Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina
sau Grecia si evident, Rusia si a faptului ca ei, si nu ceilalti, traiesc pe
propriul lor pamant mostenit de la geto-dacii lui Burebista. Or, ungurii
sunt indemnati de la centru sa solicite autonomii teritoriale in toate
tarile apartinatoare: Romania, Slovacia, Serbia si, mai nou, si Ucraina,
de indata ce acolo apele s-au mai tulburat.
Ce face statul maghiar de atata vreme, face si rusul care, de la
"gabaritul lui�, intins pe doua continente, cu o suprafata, azi, de 17
milioane kmp si o populatie de 140 de milioane, isi poate permite mult
mai multe. Cu veleitati expansioniste, domnul Putin considera ca a sosit
momentul inlaturarii mastii de pe fata, decis sa actioneze la lumina zilei,
cotropind teritorii care, conform noii ordini mondiale, apartin altor state.
Cazul Crimeii este elocvent, dar se merge si mai departe, pe pamant
ucrainean, motivul invocat fiind dreptul de a-si apara minoritatea,
candva, implantata prin decimarea tatarilor, si dezvoltata tocmai in ideea
de a avea un picior infipt in teritoriul altora si care acum face valuri, la
comanda. Asadar, in planul lor imperial, Stalin "a lucrat bine�, iar Putin
culege acum roadele. Este vorba de niste roade extrem de otravitoare
pentru ca, in obraznicia ei si cu sprijin de la Moscova, minoritatea rusa
din Ucraina a reusit sa declanseze in tara de la granita noastra un
adevarat razboi civil, iar prin doborarea avionului de pasageri malaiez,
cu aproape 300 de victime la bord, de pe cele mai diverse continente, e
pe cale sa starneasca un al treilea razboi mondial, ceea ce ar fi
catastrofal pentru omenire.
Concluzia care se desprinde este ca in ultimele decenii, in urma asazisului
proces de democratizare, minoritatilor nationale apartinand tarilor
prin esenta agresoare li s-a dat un grad prea mare de libertate. Cel mai
reprezentativ este cazul maghiarilor din Romania, care, iata, acum sunt
pe cale de a ne "pune gheara in gat�, somandu-ne sa le asiguram chiar
si autonomie teritoriala, acolo unde vor si cum vor pe pamantul
romanesc. Si nu se stie cand vor decide sa urmeze si sinucigasul drum
al rusilor din Ucraina, cu consecintele de rigoare.
Tristul experiment ucrainean trebuie sa fie invatatura de minte
pentru intreaga clasa politica romaneasca, obligata sa-si reconsidere
relatia cu liderii maghiari. Statul roman, prin institutiile lui, sa fie mult
mai atent la cerintele acestora, revizuindu-le drepturile ce pun in
pericol siguranta nationala, ordinea si linistea publica, buna
convietuire, slabindu-le elanul autonomist. In privinta participarii la
guvernare, acestora sa li se solicite sprijinul doar in masura in care ei
sunt decisi sa contribuie neconditionat si nerevendicativ la bunul
mers al societatii romanesti, din care fac si vor face in continuare
parte, intr-un destin european civilizat.