TRANSILVANIA „ "MONEDA DE SCHIMB„ IN JOCUL AMBITIILOR SI AL LACOMIILOR!

Cartea "Problema transilvana. Disputa teritoriala romanomaghiara
si URSS � 1940-1946. Documente din arhivele
rusesti� a aparut, la Editura "Eikon�, Cluj-Napoca, 2014, subredactia
prof. univ. dr. Onufrie Vinteler si a Dianei Tetean, cu
comentariile profesorului Vinteler. Publicata la Moscova, in
anul 2000, la Editura Enciclopedica Politica Rusa, cartea a
aparut cu comentariile lui Tofik M. Islamov, considerat in Rusia
un bun specialist in istoria Austriei, Ungariei, precum si in
problemele internationale ale Europei Centrale din epoca
moderna, autor al "numeroaselor lucrari, unele dedicate
istoriei Transilvaniei�, si Tatianei Andreevna Pokivalova, specialist
in istoria moderna a Romaniei si a tarilor Europei
Centrale si Sud-Estice�, bun cunoscator al istoriei Romaniei,
secretar stiintific din partea Comisiei istoricilor Rusia-Romania.
O carte de o importanta deosebita, care a vazut lumina tiparului
ca urmare a desecretizarii unor documente din arhive din
fondurile Ministerului de Externe rus, ale lui V.M. Molotov, A.
J. Vasinski, M. M. Litvinov etc. "Documente provenind din
cele mai mari arhive ale Rusiei, privitoare la Transilvania�
(considerata "mar al discordiei intre Ungaria si Romania�):
Arhiva Presedintelui Federatiei Ruse (APRF), Arhiva Rusa de
Stat pe Probleme de Istorie Social-Politica (RGASPJ), Arhiva
de Stat a Federatiei Ruse (GARF). Documente care au constituit
si constituie surse noi pentru studiul unei teme mult timp
interzisa accesului cercetatorilor si publicului, privind
conflictele national-teritoriale din Europa de Est din anii 1940.
In preajma Primului Razboi Mondial, Transilvania devenise
"moneda de schimb� in jocul marilor puteri, precum si
Basarabia, ocupata de rusi la 1812. Dupa prima conflagratie
mondiala, Transilvania devenea "obiect de disputa intre
Romania si Ungaria�, fiind, cum se exprima acad. sovietic
E.V. Tarle, "marul discordiei la o intersectie europeana, foarte
periculoasa, mai ales dupa Tratatul de Pace de la Trianon, din
4 iunie 1920, o bomba cu actiune intarziata�. Asa ca Romania
s-a trezit, in preajma celui de-Al Doilea Razboi Mondial, in
cercul ostil al trei state vecine: Ungaria, URSS si Bulgaria.
Ungaria era sprijinita de Moscova pentru revizuirea Tratatului
de Pace de la Trianon, "Romania cedeaza Bulgariei, in vara
anului 1940, Dobrogea de Sud, iar in urma Diktatului de la
Viena, din 30 august 1940, Transilvania de nord Ungariei, iar
URSS ii sunt cedate Basarabia si Bucovina de Nord�, care
n-au apartinut niciodata Rusiei, iar URSS nici atata. "Ungaria
manevra abil intre Roma si Berlin, iar la 30 august
1940, la palatul Belvedere din Viena, are loc cel de-al
doilea arbitraj, "una dintre cele mai cumplite
catastrofe ale istoriei�.

Despre Ardeal, "locul in care din sacul dumnezeiesc�,
conform parabolei invocate, au cazut atatea
bogatii, ravnite de multi, pentru ale carui bogatii si
frumusete ale acestui pamant blagoslovit, lasat de
Dumnezeu, s-au luptat multi, s-a scris si s-a vorbit
mult. Si se va mai vorbi mult si de acum inainte!
Iata cum vad Tofik M. Islamov si Tatiana Andreevna
Pokivalova, in cuvantul introductiv, Transilvania:
"Transilvania este un tinut muntos, impadurit, cu
peisaje frumoase, strajuit de arcul, in forma de
potcoava, al muntilor Carpati (�). In buna masura
satele au pastrat trasaturile specificului national
romanesc (al stramosilor lor valahi)��. Numai ca
sintagmei "tinut binecuvantat�, cei doi ii insotesc
numeroase greseli de interpretare a faptelor, a realului
istoric, de pilda cele privind conflictul national
romano-maghiar, de la 1848-1849, deplangerea
Ungariei, cica "discriminata, prejudiciata in drepturile
sale�, dupa Trianon, cand "Conferinta de Pace s-a
transformat in judecata, unde unii erau premiati, iar
altii pedepsiti�, cei doi abdicand de la echidistanta
absolut necesara unor istorici. Deplasata este si
sustinerea celor doi comentatori rusi, situata la
marginea adevarului istoric, cum ca "Ardealul, de
cand lumea, a fost multinational, netinand seama ca
slavii, maghiarii, sasii, secuii, alte etnii au aparut mult
mai tarziu! Cum tot deplasata este si afirmatia ca, pana
la 1848-1849, "in Ardeal a domnit �o pace confesionala
exemplara��, ca "problema nationala ar fi aparut doar
in secolul al XIX-lea�, netinand cont de faptul ca
romanii majoritari au trait, odata cu Ardealul, rascoala
de la Bobalna, a lui Gheorghe Doja, Sofronie de la
Cioara, Horea, Closca si Crisan, ai caror conducatori
� cum scrie Gelu Neamtu � unii au "platit cu o moarte
infricosatoare (�) indrazneala de a ridica steagul
razbunarii si al libertatii poporului lor�. Tot falsa este
si sustinerea ca Basarabia a "revenit� (n.n. la 1918)
Romaniei de la Rusia, iar Ardealul de la Ungaria�,
asa ca, sustin autorii rusi ai "Introducerii�, "Rusia
era cointeresata, direct sau indirect, de soarta
Transilvaniei�, afirmand ca Romania a obtinut "cea
mai mare bucata din �tortul maghiar��. Prin urmare,
"interesele URSS si ale Ungariei au coincis in privinta
Romaniei�, deplangand Ungaria ca, la Conferinta
de Pace de la Versailles, "s-au ignorat interesele
nationale ale Ungariei, care pierdea 2/3 din teritoriu:
Transilvania, Banatul, Voivodina, Slovenia,
Slovacia, Ucraina Transcarpatica�, fara sa tina
seama ca aceste teritorii nu au apartinut Ungariei,
"ele au fost ocupate de aceasta, ungurii fiind
minoritari in teritoriile amintite�.

Cele 127 de documente, cuprinse in carte, sunt
organizate dupa criteriul cronologic. Inca din ianuarie
1940, la Budapesta, se anunta deja ca "Italia va sustine
Ungaria, prin toate mijloacele, in cazul in care aceasta
va fi o parte beligeranta� n Moscova anunta ca "s-a
intarit linia de granita romano-maghiara dupa modelul
liniei �Maginot��. n La 27 iunie 1940, ziare germane
comentau ca "Ungaria este demult pregatita de razboi,
insa startul depinde de aprobarea Germaniei si Italiei�,
precizand ca "nu mai exista integritatea Romaniei�,
ca "a inceput distrugerea edificiului �Romaniei
Mari��, iar "Ungaria asteapta ca URSS sa inceapa
razboiul impotriva Romaniei�, ea avand mobilizate
opt corpuri de armata din cele 12 existente, insumand
1.200.000 de oameni, toata aviatia maghiara este
concentrata la granita romana, ministrul ungar de
Externe amenintand, la 5 iulie 1940: "Daca va fi omorat
un singur ungur in Ardeal, va incepe razboiul!� n Se
fac referiri la incidentul romano-maghiar de granita.
n La 31 iulie 1940, Csaky declara, dupa intoarcerea
de la M�nchen: "Germania si Italia sustin, pe deplin,
tendinta revizionista a Ungariei�, ungurii sperand ca
"prin razboi si distrugerea Romaniei ei vor obtine
toata Transilvania�. n Considerand Tratatul de la
Trianon anulat, Ungaria cere partea de nord a
Transilvaniei, pana dincolo de Mures, precum si trei
judete: Odorhei, Trei Scaune si Ciuc, teritoriu pe care
se aflau peste 1.000.000 de romani, trecuti sub
stapanire ungureasca, intr-o structura formata din 58%
- romani, 27% - maghiari, 10% - nemti. n Se inmultesc
si incidentele (provocate de sovietici) la granita
romano-sovietica. n Intr-o discutie, din 31 august
1940, intre V. M. Molotov si F. von Schulenburg,
ministrul sovietic reprosa ambasadorului german la
Moscova ca Germania a incalcat, atunci cand a avut
loc Diktatul de la Viena, din 30 august 1940, articolul
3 al Conventiei despre neagresiune, din 23 august
1939, care stipula consultarea in problemele care intereseaza
ambele parti. n Din pacate, din documentele
cuprinse in carte lipsesc atrocitatile savarsite de
unguri in nordul Ardealului, ocupat prin Diktatul de la
Viena, din 30 august 1940, de Ungaria intre 1940-1944!
n Nemultumita de rezultatele arbitrajului de la Viena,
dorind mai mult, Ungaria a inceput sa loveasca in
Romania, concomitent cu URSS, militarii unguri dorind
ca URSS sa ocupe Basarabia, pe calea razboiului, ca,
apoi, ungurii sa poata intra in Ardeal, cu gandul
refacerii Coroanei Sfantului Stefan. n Ziarul si
organizatia "Ardealul�, adresandu-se fratilor ardeleni
cu cuvinte de insufletire, deplangand greselile
trecutului, se referea la durerea lor, "increstand cu
sange drepturile tale si ale fiilor tai la viata libera si
romaneasca�. Acest mesaj "al vocii natiei triste, in care
Dumneavoastra veti gasi rasunetul durerii nemarginite
si al revoltei�, a fost transmis lui Ion Antonescu si lui
Hitler. n Daca Ungaria argumenteaza drepturile ei
asupra Transilvaniei, cu trimitere la "dreptul istoric�,
Romania are de partea ei "principiul etnic�,
Transilvania avand 55% romani, conform recensamantului
din anul 1930, in nordul Ardealului fiind
48,7% romani, 42% maghiari, nemti 2,5%. n Iuliu Maniu
si D. Bratianu adreseaza scrisori lui Ion Antonescu. n
Au loc demersurile de la Cairo ale lui Barbu Stirbei. n
La 5 iulie 1940, M. Litvinov spune despre Ardeal:
"Romanii considera Ardealul (Dacia romana) leaganul
natiei lor!�, fiind de parere ca potrivit ar fi "protectoratul
URSS�, cu control, atat asupra Romaniei, cat si asupra
Ungariei. n Revizionistii unguri initiaza, la Cluj, "Liga
Revizionista Maghiara�. n La 8 iunie 1944, sovieticul
Surit declara: "Cedarea intregului Ardeal Ungariei ar
fi o incalcare grosolana a intereselor majoritatii (n.n.
romanesti!) populatiei ardelene�. El nu-i pentru un
Ardeal independent! n Din pacate, evenimentele din
23 august 1944 nu figureaza printre documentele
volumului de fata. Ar fi foarte interesante! n La 31 august
1944, la Moscova soseste delegatia Romaniei,
formata din Patrascanu, Visoianu, Damaceanu, primita
de V.M. Molotov si A. I. Vasinski. n Horthy trimite o
scrisoare lui Stalin, la sfarsitul lunii septembrie 1944,
mintind, fara pic de retinere si rusine, cum ca Ungaria
niciodata n-ar fi ocupat teritorii straine, "considerandul
naiv pe feldmaresalul Stalin�. n 12 septembrie 1944:
delegatia sovietica, condusa de Vasinski, se intalneste
cu delegatia romana, formata din Sanatescu, Groza,
Visoianu. Sanatescu raspunde la reprosurile lui
Vasinski: nu au fost eliberati prizonierii de razboi, luati
dupa 23 august 1944 (repatriati abia dupa cativa ani!),
nu este rezolvata problema administratiei romanesti
in Ardeal, ea instalandu-se abia in judetele Cluj,
Odorhei, Trei Scaune, Targu-Mures. Vasinski declara:
"Conform articolului 19 din Conventie va fi cedat
Romaniei Ardealul intreg sau cea mai mare parte�. n
In timpul pregatirii Tratatului de Pace de dupa razboi,
comisia fiind condusa de M.M. Litvinov, din iunie 1944,
se prevedea ca "Transilvania sa devina un stat independent�,
in afara oricaror federatii. Idee sustinuta de
acad. E.V. Tarle. O alta idee era aceea ca "tot Ardealul
sa fie redat Romaniei in schimbul renuntarii, de catre
aceasta, la pretentiile asupra Basarabiei si Bucovinei�.
Se stie ca, inca din anul 1943, Ungaria proiectase o
confederatie in care sa intre Ardealul, ca stat independent,
in speranta ca acesta sa treaca, mai apoi, la
Ungaria, insa URSS era impotriva federatiilor, "nefiind
interesata de crearea unui stat maghiar puternic�. La
sedinta din 8 iunie 1944, reprezentantul URSS sustinea
ca "romanii sunt majoritari in Ardeal, iar �argumentatia
istorica�, sustinuta de Ungaria, este discutabila, iar
cedarea Ardealului ar fi o incalcare flagranta a
intereselor majoritatii populatiei Ardealului, populatia
caruia nu se deosebeste de cea din Romania�. Domina,
insa, un alt argument: "ungurii au constituit,
intotdeauna, avangarda nemtilor, ei fiind, constant, de
partea dusmanilor Rusiei�. n 4 ianuarie 1945. Delegatia
Romaniei (Gh. Gheorghiu Dej, Ana Pauker, Gheorghe
Apostol) este primita la Stalin care promite restabilirea
administratiei romanesti in Ardealul de Nord, dar cu
conditia ca va fi instalat aici un guvern al Frontului
Democrat National, care va fi realizat, la 6 martie 1945,
dr. Petru Groza devenind prim-ministru. La 11 martie,
delegatia romana, formata din dr. Petru Groza si
Tatarescu, a fost primita la ambasada URSS de la
Bucuresti. A fost trimisa o telegrama lui Stalin, drept
recunostinta pentru retrocedarea Ardealului. La 13
martie are loc festivitatea de la Cluj, cu participarea a
peste un milion de romani! n Referire la "insurectia
de la Sighet�, "o revolta inarmata impotriva Guvernului
Groza, apoi, la Ocna Sugatag, satul Barbesti, Satul
Nou, Borsa, cu participarea a 15.000 de persoane. n La
Baia Mare sosesc primul secretar Goldberg si Vasile
Luca. Era vorba despre o dorinta de ocupare a
Maramuresului, de catre ucraineni, componenta
judetului fiind urmatoarea: 74% - romani, 18% ucraineni si 7% - maghiari! In Sighet erau 55% romani, 10% - ucraineni, 32% - maghiari. Tarasenia
era pusa la cale de N. S. Hrusciov, care, din partea lui
Stalin, astepta o promovare! l Intr-o cuvantare tinuta
la Moscova, in iunie 1945, Matyas Rakosi declara:

"Problema Ardealului este una bolnavicioasa!� n Trei
partide (Comunist, Social-Democrat si Frontul
Plugarilor) cer, printr-o scrisoare, acordarea
independentei Ardealului, dar� in componenta
URSS! l n La Londra are loc cea de-a 14 sedinta a
ministrilor de Externe, unde Molotov declara: "Noi
avem sarcina sa lichidam arbitrajul de la Viena (�),
adica sa restituim Transilvania de Nord Romaniei�,
toata Transilvania, invocand un citat din scrisoarea
lui Alexandre Milerand, din 1920, vizand respectarea
granitelor stabilite la Trianon, la 4 iunie 1940. n 15
noiembrie 1945. A.I. Vasinski l-a primit pe Iorgu
Iordan, ambasadorul Romaniei la Moscova, acesta
inmanandu-i scrisoarea lui Groza si Tatarescu despre
tendintele Ungariei de a anexa Ardealul, desi romanii
sunt 57,81%, 24% - unguri. n La prima sesiune a
Consiliului Ministrilor de Externe, din septembrie
1945, "delegatia sovietica a propus introducerea, in
Tratatul de Pace pentru Romania, transferarea
intregului Ardeal Romaniei, Anglia si SUA pronuntanduse contra punctului de vedere sovietic, fiind
de acord ca o anumita parte din Ardeal sa fie
transferata Ungariei� n "Sovieticii au recunoscut ca
teritoriul Romaniei a fost mutilat brutal, motiv pentru
care ei nu vor recunoaste schimbarile teritoriale care
au avut loc in timpul razboiului (�). Gy�ngy�si cere
sa se acorde Ungariei o fasie de teritoriu, in care sa
intre Satu Mare, Oradea si Aradul, precum si un
schimb de populatie� n La 9 aprilie 1946, cu prilejul
primirii delegatiei maghiare, de catre I.V. Stalin si
V.M. Molotov, ministrul ungar de Externe, Janos
Gy�ngy�si, a propus, din nou, ca o parte a Ardealului
sa treaca la Ungaria, Molotov sustinand aceasta
propunere. n Atrocitatile, comise de armata horthysta,
de jandarmi, de o parte a populatiei civile, in partea
de nord a Ardealului sub ocupatie ungureasca, sunt
omise intentionat! n 9 septembrie 1946. Dr. Petru
Groza trimite o telegrama de multumire generalissimului
Stalin, multumind "pentru retrocedarea
deplina a Ardealului de Nord�. Amintind meritele unor
personalitati, sunt uitati, din pacate, Emil Hatieganu,
Silviu Dragomir, Nicolae Margineanu, Raul Sorban,
Gheorghe Bratianu, Iuliu Maniu. n 10 octombrie 1946.
Primul secretar al ambasadei URSS in Romania, N.T.
Feodorov, are o discutie cu avocatul Maty�s Carp,
autorul cartii "Sarmasu, una din cele mai oribile
crime fasciste�, despre uciderea bestiala a celor 126
de evrei. Dar nu se aminteste, printr-un cuvant macar,
si de uciderea unor romani! Asa a fost si la Ip, Traznea,
Muresenii de Campie, Sucutard, Moisei� Crimele
erau ascunse. n 13 octombrie 1946, Paris. Are loc o
discutie intre Molotov, Gheorghe Gheorghiu Dej si
Gheorghe Tatarescu, vizand relatiile acestuia cu
Maniu si Bratianu. Discutii cu referire la Tratatul de
Pace cu Romania, Molotov facand precizarea ca
"problemele principale, care intereseaza Romania,
au fost rezolvate favorabil, cum este problema
Ardealului�. n 28 ianuarie 1946. Iorgu Iordan,
ambasadorul Romaniei la Moscova, comunica
sovieticilor componenta delegatiei romane
la Conferinta de Pace de la Paris: Tatarescu,
Gh. Gheorghiu Dej, Patrascanu, Voitec.

Acesta ar fi un sumar al celor 127 de documente
cuprinse in cartea "Problema transilvana. Disputa
teritoriala romano-maghiara si URSS � 1940-1946.
Documente din arhivele rusesti�. A fost o batalie
pentru Ardeal. Poetul Emil Isac scria in septembrie
1940: "Ardealul isi iubeste mama si nu vrea o alta
vitrega, caci noi nu vrem decat sa fim copiii mamei
noastre si parintii straini nu ne vor indulci niciodata!�
Printr-o scrisoare, Mihai Antonescu ii raspundea lui
von Killinger: "Ardealul nu este pentru noi, domnule
ministru, un pamant, un teritoriu. Ardealul este cetatea
in care am trait si am suferit doua mii de ani. In
Carpatii Ardealului ne-am zidit viata si am pastrat-o
impotriva navalirilor si a hoardelor slave, de ieri si
de azi. In Carpati ne-am intemeiat cele dintai
principate romane, continuatoare ale lumii romane
antice. In Carpati a rasarit ordinea spirituala care a
stat la temelia acelui Neam de-a lungul veacurilor.
Carpatii sunt pentru noi leaganul trecutului nostru,
al mitologiei si al credintei noastre, de care nu se
poate desparti nimeni (�) Ardealul nu este un
pamant. Ardealul suntem noi toti. Ardealul este
sufletul nostru.� Iar reputatul istoric englez Seton
Watson spunea, la 30 august 1940, in ziua cedarii
Ardealului, prin Diktatul de la Viena, Ungariei
horthyste si fasciste, intr-o emisiune la Radio Londra:
"Ardealul nu reprezinta o simpla problema teritoriala.
El reprezinta vatra romanilor, iar cuvantul Ardeal este
idealul pentru care s-au sacrificat atatea generatii de
romani. Cum s-ar putea, oare, ca un roman cu
dragoste de tara sa primeasca aceasta hotarare cu
bratele incrucisate?�

Lasă un comentariu