- Interviu cu domnul REMUS SANGEORZAN,
primarul comunei Sancraiu de Mur
Aflata la doar o aruncatura de bat
de municipiul Targu-Mures, comuna
Sancraiu de Mures este condusa,
de peste 20 de ani, de acelasi primar,
Remus Sangeorzan. Iata cum ne
explica domnia sa longevitatea in
fruntea comunei, dar si cum s-a
dezvoltat aceasta in timp.
- Cum si cand v-ati implicat in politica postdecembrista?
- Pe mine Revolutia m-a prins angajat la "Metalotehnica� si am
muncit acolo pana in anul 1992, cand am participat la alegeri, din
partea Partidului Unitatii Nationale a Romanilor (PUNR), pentru un loc
de consilier local in comuna Sancraiu de Mures. Am fost ales si, in
acelasi an, am devenit viceprimar. Apoi, la sfarsitul anului 1993, primarul
de atunci a fost demis, eu am fost delegat pe aceasta functie, iar in anul
1994 s-au organizat alegeri anticipate. Am candidat, am castigat, iar de
atunci am tot fost ales, ajungand, iata, la al saselea mandat.
- Din punct de vedere economic, cum a evoluat comuna in cele
peste doua decenii?
- Pana in 1994, in comuna nu existau decat cateva SRL-uri
(magazine, baruri), dar atunci s-a infiintat Contranscom Benta, care
si-a stabilit sediul in Nazna, oferind, an de an, tot mai multe locuri de
munca si aducand venituri tot mai mari la bugetul local. Imi amintesc
ca ne mandream foarte tare cu faptul ca avem o asa firma puternica
in comuna. In anul 1995, am prins prima investitie cu fonduri de la
Ministerul Muncii si de la niste fundatii straine � complexul de
recuperare copii cu handicap, care s-a transformat in case de tip
familial -, apoi, s-a dezvoltat cartierul Rasaritului, iar din fonduri proprii
am investit in retelele de drumuri, de apa si de canalizare, aceste facilitati
nemailipsind decat pe strazile nou-infiintate in ultima perioada.
- De Zona Metropolitana, sunteti interesati?
- Da, participam mereu la discutiile despre Zona Metropolitana,
alaturi de Primaria Targu-Mures si celelalte comune limitrofe. Avem
interese comune in dezvoltarea infrastructurii si e clar ca in viitorul
apropiat finantarea se va acorda pe proiecte mari, zonale. Pana la
realizarea acestui deziderat, comuna noastra isi are proiectele ei. In
prezent, avem proiecte pentru infrastructura stradala, depuse la
Ministerul Dezvoltarii, si asteptam sa ne fie repartizate fonduri. In
total ar trebui sa asfaltam aproximativ 16 kilometri de strazi. Din fonduri
proprii, am reusit sa asfaltam alti 8 kilometri din strazile de pe raza
comunei, in lungime totala de 34 de kilometri. Din pacate, deoarece
toate caile de acces ale comunei au legatura cu cele doua drumuri
judetene care ne traverseaza, noi nu avem drumuri comunale, ci
numai strazi, fapt care ne-a impiedicat sa accesam anumite fonduri.
In schimb, avem si multe reusite. Am construit o sala de cultura si am
modernizat caminele culturale, am construit sala de sport si doua
terenuri sintetice. De asemenea, daca in privinta strazilor mai avem
probleme, din cauza traficului intens si cu masini de tonaj mare, la
capitolul invatamant putem rivaliza cu municipiul Targu-Mures,
intrucat toate unitatile scolare si prescolare sunt dotate cu absolut
tot ceea ce este necesar. Am extins gradinita si, in acest an, dorim sa
o extindem si mai mult, pentru ca avem multi copii in comuna.
- Ceea ce inseamna ca aveti si multe familii tinere...
- Da, avem multe familii tinere in comuna. Cand a aparut legea care
le facilita tinerilor sa primeasca teren de casa, in 2004, noi am construit
doua cartiere pentru tineri casatoriti: unul cu 64 de case, celalalt cu
35. De fapt, Primaria a pus la dispozitie terenul, cu toate utilitatile,
precum si proiectele, iar tinerii si-au ridicat casele. Daca doresc,
acestia isi pot cumpara si terenul alocat, Consiliul Local fiind de acord
cu aceasta masura. In plus, in comuna avem si doua blocuri ANL si
mai avem depuse la Agentie inca doua proiecte. Tinerii sunt mereu in
atentia noastra, pentru ca ei dau viata comunei. Avem echipa de
fotbal, ansambluri artistice multietnice, schimburi culturale intense
cu alte localitati.
- Va puteti considera o comuna bogata?
- As zice ca da. Veniturile proprii in bugetul pe acest an, provenite
din taxe si impozite locale, sunt de aproximativ 6 milioane de lei, la o
populatie totala de 8.000 de locuitori, impartita in cele doua sate:
Nazna si Sancraiu de Mures. Poate ca suntem o comuna bogata, un
indicator fiind si faptul ca nu oferim ajutoare sociale decat pentru 20 de
persoane, majoritatea in varsta, dar si pretentiile cetatenilor sunt mari.
- Cum colaborati cu Consiliul Local?
- La noi, nu au existat niciodata probleme de neintelegere intre
consilieri sau intre consilieri si primar, blocari de proiecte, asa cum
aud ca se mai intampla prin alte parti. Indiferent din ce formatiune
politica fac parte, toti consilierii voteaza si actioneaza in interesul
cetatenilor comunei. La noi, functioneaza, inca din 1994, un protocol
incheiat intre PUNR (acum, PSD) si UDMR, prin care am stabilit ca, in
cazul in care primarul este roman, viceprimarul sa fie maghiar si invers,
ceea ce inseamna ca ne sustinem reciproc proiectele.
