Oamenii de stiinta americani de la
Universitatea "Johns Hopkins�, citati de
descopera.ro, au reusit, in urma unui studiu
realizat, deocamdata, doar pe soareci si
iepuri, aplicarea unui mod de a bloca
depunerea colesterolului pe peretii vaselor
de sange, fenomen
considerat a fi cea
mai importanta cauza
a producerii
atacurilor de inima
si a atacurilor vasculare
cerebrale, ce
produc cel mai mare
numar de decese la
nivel mondial.
"In studiul nostru,
am reusit sa blocam dezvoltarea aterosclerozei
(depunerea placii de aterom,
formata din colesterol si saruri) pe peretii
vaselor sanguine, o cauza majora a bolilor
cardiovasculare. Placa de aterom duce la
ingustarea si rigidizarea arterelor, reducand
capacitatea lor de a alimenta normal
cu sange oxigenat inima si creierul. Exista
o singura molecula responsabila de aceste
defectiuni biologice, care afecteaza capacitatea
normala a organismului de a utiliza,
transporta si elimina colesterolul. E vorba
de molecula numita glicosfingolipid (GSL),
intalnita in membrana celulara, al carei rol
major este reglarea procesului de crestere
a celulelor. Rezultatele experimentelor au
aratat ca aceeasi molecula controleaza si
modul in care este procesat colesterolul in
organism. In cercetare, am folosit o
substanta numita D-PDMP, pentru a bloca
sinteza GSL, impiedicand astfel aparitia
aterosclerozei si a bolilor cardiovasculare
la soarecii si iepurii hraniti cu o dieta
bogata in grasimi, ce duc la cresterea
nivelului de colesterol.
Astfel, am constatat ca medicamentele
anticolesterol folosite in prezent intervin
intr-o singura etapa
a lantului complex
de procese
prin care trece colesterolul
in organismul
uman. Spre
deosebire de ele,
D-PDMP pare sa
interfereze in mai
multe moduri cu
caile genetice care
controleaza metabolismul grasimilor,
intervenind in mai multe etape ale metabolizarii
colesterolului. Astfel, ea ar putea
fi mai eficienta in tratarea aterosclerozei,
care este o problema multifactoriala, ce
necesita interventii in mai multe puncte ale
ciclului anormal al colesterolului. Soarecii
tratati cu doze mici de D-PDMP prezentau
ingrosari mult mai slabe ale peretelui aortic,
comparativ cu soarecii netratati. La
soarecii care primisera doze mari de
D-PDMP, arterele erau in stare perfecta,
practic identice cu cele ale soarecilor
sanatosi. In studiile noastre, D-PDMP nu a
produs efecte secundare, nici chiar la
doze de zece ori mai mari decat doza
minima eficienta. Urmatorul pas este
crearea unui medicament pe baza de
D-PDMP, testat pe oameni, care ar trebui
sa aiba aceeasi eficienta�, ne promit
cercetatorii americani.
