La inceput de iunie 2014, Razvan
Amariei a publicat in revista
Capital "Ghid de supravietuire
financiara � cum ne descurcam
cu 10% din veniturile unui german�.
Conform statisticilor,
venitul mediu
lunar disponibil
pentru fiecare
roman este
de 180 de euro, in timp ce in Germania
acesta este de 10 ori mai mare.
Daca avem in vedere statisticile,
"jumatate dintre romani ar trebui
sa nu-si mai poata permite nimic
dupa ce isi cumpara mancare�.
Potrivit calculelor oficiale,
lucrurile stau altfel, nivelul de trai
fiind considerabil mai ridicat.
Capital a analizat solutiile gasite
de romani pentru a se descurca
intr-o economie cu taxe mari si
castiguri oficiale mici.
Care sunt explicatiile, mai exact
solutiile prin care
romanii supravietuiesc
financiar?
Important de
precizat este sa
aratam ca "un angajat din
Romania castiga, in medie, circa
1.600 de lei (sau 360 de euro) pe
luna. Un pensionar din sistemul
asigurarilor sociale de stat prime
ste, in medie, putin peste 800
de lei (adica 180 de euro) lunar.� Insa, de subliniat e
faptul ca jumatate din salariati castiga sub 1.100
de lei lunar (250 de euro), iar circa 600.000 de
pensionari primesc, lunar, mai putin de 350 de lei.
Daca adunam toate veniturile unei familii medii
dintr-o luna, ajung la 2.400 de lei (180 de euro pentru
fiecare membru � aici intra si minorii). In Germania,
gospodaria medie are un venit de 1.800 euro. Daca
facem calculul rezulta ca romanii au un venit lunar
de 10 ori mai mic decat germanii.
Una din solutii prin care romanii se descurca cu
veniturile mentionate e aceea ca multe servicii si
produse sunt mai ieftine la noi decat in Germania si
in alte state mai dezvoltate sau vecine. Deci,
diferenta de pret nu e de la 1 la 10 intre neamt si
roman, mai ales la alimente, unde multe dintre
produsele industriale si servicii trebuie sa
recunoastem ca sunt mai ieftine in Romania
deoarece calitatea lor este mai proasta.
O alta explicatie dintre veniturile cu mult mai mici
ale romanilor comparativ cu cele ale nemtilor, si nu
numai, este evaziunea care la noi bantuie peste tot.
Cu alte cuvinte, "trebuie facuta o diferentiere clara
intre veniturile declarate si cele reale.�
Venituri apropiate de cele obtinute de salariati din
tarile dezvoltate realizeaza romanii care lucreaza in
strainatate. Acestia depasesc trei milioane, care in
2013 au trimis oficial celor de acasa peste 3,5 miliarde
de euro. Daca socotim si sumele aduse sau trimise
neoficial, de "capsunari�, se poate aprecia ca
acestia au adus in Romania circa cinci miliarde de
euro, bani necontabilizati in statistici, care asigura
un nivel de trai mai bun decat media calculata oficial
la nivel de tara. Ca urmare, sumele trimise acasa de
milioanele de romani care lucreaza in strainatate
asigura locuri de munca sutelor de mii de salariati
angajati ai societatilor producatoare de marfuri, cat
si de vanzarea acestora, precum si un profit important
pentru acestea, si cresteri semnificative a produsului
intern brut, cu efecte benefice asupra dezvoltarii
integrarii economii romanesti.
Atat marea, cat si mica coruptie contribuie la
rotunjirea veniturilor multor romani.
Marea coruptie dijmuieste bugetul de stat cu sume
uriase, obtinute prin licitatii aranjate pentru clientela
politica a partidelor parlamentare, nu mai putin si
pentru ministri, secretari de stat, functionari cu rang
inalt, si nu numai, din ministere, consilii judetene
primarii si din alte institutii bugetate ale statului. La
aceasta se adauga si mica coruptie (generalizata),
numita popular spaga, atentie acordata functionarilor
si angajatilor din serviciile publice, fara de
care cererile populatiei nu se aproba sau se amana
la nesfarsit, chiar daca sunt perfect legale, spaga
care se ridica la peste 500 de milioane de euro anual.
La supravietuirea persoanelor cu venituri mai
reduse contribuie si comertul cu produse folosite
(haine, incaltaminte, produse electrice si electronice)
aduse din tarile dezvoltate, unde populatia are
venituri care ii permite sa-si innoiasca des garderoba
si aparatura casnica. Tot aici intra si 45% din
populatia care traieste in localitatile rurale ce isi
produce hrana necesara in gospodaria proprie � nu
mai da banii pe legume, fructe, paine, carne, lapte si
alte produse necesare.
In concluzie, multi romani nu traiesc atat de rau
precum rezulta din statistici. "Asta, si pentru ca
economia subterana a avut in 2013, potrivit unui
studiu AT Kearney, o pondere de 28,4% din PIB-ul
(adica aproape 40 de miliarde de euro) Romaniei.
Suntem pe locul al doilea in UE la acest capitol,
dupa Bulgaria.�
