TRADITII SI SUPERSTITII IN LUNA LUI CUPTOR

Luna iulie este cunoscuta in
popor si sub denumirile de luna lui
Cuptor, luna fierbintelilor sau luna
coacerilor. Este perioada in care
gospodarii sunt preocupati prin
traditie de seceris, avand ca
principala temere aceea de a nu
isi pierde recolta pentru care au
muncit din greu. Din aceste motive,
luna iulie este una dintre cele mai
incarcate luni in ceea ce priveste
zilele in care nu se lucreaza la
camp, motivul pentru care este
evitat lucrul fiind acela de a nu
chema cumva grindina sau incendierea
granelor.

In chiar prima zi a lunii, are loc
sarbatoarea focului, numita "AnaFoca�, sarbatoare care se
respecta pentru a feri tot anul
recoltele de ardere sau de rozatoare.
Tot pe data de 1 iulie, se
sarbatoreste si "Cosmandinul�,
reprezentand ziua fratilor Cosma
si Damian, vindecatorii de boli
fara a lua plata, sarbatoare care
ajuta indepartarea bolilor la care
sunt supuse gospodariile in luna
lui Cuptor.

Pe data de 6 iulie, se tine ziua
Sfantului Sisoe, in popor stiinduse
ca aceasta sarbatoare ajuta la
ferirea copiilor de "stransoare de
galci, bube si alte suferinti�.
In perioada 12 � 27 iulie, se tin
Panteliile, punctul culminant al
sarbatorilor de vara, care dureaza
sapte zile inainte de sarbatoarea
Sfantului Ilie si sapte zile dupa
aceasta sarbatoare. Panteliile, se
zice, erau surorile Sfantului Ilie, care
erau atat de puternice, incat puteau
sa arda recoltele. Cele 14 zile de
sarbatoare aduc cu ele o sumedenie
de superstitii de genul "daca vrei
sa nu-ti moara pasarile din curte de
arsita verii, trebuie sa dai pomana o
gaina neagra�, "de Circovii Marinei
(15�17 iulie) nu e bine sa te piepteni,
sa-ti tai unghiile sau sa scoti gunoiul
din casa�, de Marina (16/17 iulie),
femeile goale, uscau balega pe
nuiele de la gard, cu convingerea
ca aceasta era buna pentru vindecat
bolile de piele sau pentru
descantat. Tot in ziua de Sf.Marina,
se culege in, din care se fac legaturi
de dragoste.

Pe 20 iulie, este sarbatorit Sfantul
Ilie si, tot atunci, are loc "retezatul
stupilor�, adica prima recoltare de
miere din an, cu conditia ca aceasta
zi sa nu fie una de duminica, luni,
miercuri sau vineri. Sfantul Ilie este,
prin excelenta, patronul verii si al
albinelor, iar superstitiile nascute in
legatura cu aceasta zi imbraca o
multitudine de forme, cum ar fi: daca
nu duci mere intai la biserica inainte
sa le mananci, pomii nu mai rodesc
in anul urmator; pana in aceasta zi
sa nu arunci mere in sus sau sa le
tai cu cutitul, pentru ca altfel,
aduci grindina in gospodarie; daca
va tuna in ziua de Sf.Ilie, nucile si
alunele vor fi goale sau viermanoase.
Ziua de Sf. Ilie coincide cu
miezul verii pastorale, fiind momentul
in care ciobanilor le era
permis sa coboare in sate, pentru
prima data dupa urcarea oilor la
stana. Cu aceasta ocazie, ciobanii
le aduceau iubitelor, sotiilor sau
mamelor, furci de lemn pentru tors,
lucrate cu multa migala.
Se mai spune ca asa cat e de
cald in luna lui Cuptor, tot asa va fi
de frig si in Faur (februarie).
Dupa cum se poate observa,
datinile, obiceiurile si superstitiile
din popor urmaresc pas cu pas
sarbatorile crestine ortodoxe, cu
toate ca majoritatea povestilor
intalnite in folclor in legatura cu
aceste sarbatori se departeaza
usor de textele bisericii. In zilele
de sarbatoare, la casele de gospodari,
se organizeaza praznice si
intalniri ale organizatiilor satesti,
targuri, iarmaroace si balciuri,
unele dintre ele fiind si astazi
respectate, conotatiile traditionale
aducand un plus de farmec
pentru turistii aflati in tranzit prin
zonele respective.

Lasă un comentariu