Fermitatea, in apararea art. 1 din Constitutie, mai presus de orice!

Descentralizare, da! Autonomie, nu!

Un lucru nu poate fi eludat. Tipetele isterice ale
UDMR, PCM si, mai nou, ale PPMT nu mai reprezinta
nimic, nu mai sperie pe nimeni, daca autoritatile sunt
ferme. Or, tocmai acest lucru a lipsit in ultimii vreo 24
de ani. A facut-o, la un moment dat, controversatul
presedinte, Traian Basescu, care, intamplator sau nu,
si-a dat seama ca nu exista nicio deosebire intre Antal
Arpad, Laszlo Tokes, Kelemen Hunor, Marko Bela sau
Laszlo Borbely, atunci cand le sunt prejudiciate
privilegiile, pe care ei considera ca le merita cu varf si
indesat. Asa cum paralelele nu se pot uni niciodata,
nici interesele (financiare) ale lui Verestoy Attila nu
pot fi congruente cu acelea ale minoritatii maghiare.
Etnicii sunt doar utilizati ca o masa de manevra exclusiv
pentru folosirea unei presiuni la adresa noii Puteri
(USL), din care UDMR a fost exclusa. Asta vor, de altfel,
sa dovedeasca liderii UDMR � au facut-o in toti anii de
dupa Revolutie � ca trimiterea Uniunii in Opozitie a
fost (este si va fi) o greseala! Atat si nimic mai mult. Ei
vorbesc de autonomie teritoriala, dar este o naivitate,
daca nu chiar o tampenie, ca vreun lider maghiar sa
creada vreodata ca acest lucru va fi realizat, ca
vreodata art. 1 din Constitutie � care stipuleaza clar (si
nu este negociabil) ca statul roman este national,
unitar si indivizibil � ar putea fi schimbat de dragul lui
Marko Bela ori Gyorgy Frunda, care, candva, declara
la Adunarea parlamentara a Consiliului Europei ca nu
s-a aflat acolo pentru a reprezenta� Romania! Foarte
bine, caci nici noi, romanii, nu am avut vreodata
sentimentul ca am putea fi reprezentati peste granita
de un personaj ca el, sau ca Marko Bela, care, ca
vicepremier roman, ceruse insistent autonomia in
limba maghiara chiar la Budapesta!
Acesti oameni traiesc in secolul trecut, in perioada
de haos, de frustrari, de adversitati interne, de dupa�
Trianon. De aceea, ori de cate ori se iveste ocazia �
ori ne provoaca, pescuind mereu in ape tulburi �
trebuie sa li se spuna raspicat, fara menajamente:
Descentralizare, da! Autonomie, nu! Cat timp un
personaj, precum Marko Bela, acum si Kelemen Hunor,
cu un tupeu greu de acceptat, cer introducerea limbii
maghiare drept a doua limba oficiala a statului roman,
obligativitatea invatarii aceleiasi limbi de catre
politisti, judecatori sau functionari din Harghita si
Covasna � iar reactiile ferme ale autoritatilor intarzie
sa apara � obraznicia acestora nu va inceta. Tipetele
isterice ale UDMR, PCM, PPMT nu mai reprezinta nimic,
in fata fermitatii autoritatilor. Cu politicieni ca acestia
nu se poate dialoga. Sa fie clar! Dar nici cu politicieni
romani nedemni, fara fermitate nu se pot apara
prevederile Constitutiei!

Lasă un comentariu