"AMICITIILE!�
Daca intra cu arme si bagaje in zona politica, si gheseftarii
isi scot bastonul de maresal, spunea un comentator,
dupa ultimele evenimente, adaugand ca sunt personaje � gen
Sandu Anghel, alias Bercea Mondialu� � alaturi de care nu e
bine sa mergi pe strada nici cand ele se afla pe trotuar.
� Si totusi! In tara in care DNA lupta impotriva pretinsei
coruptii, dar a unora, nu si a altora, in tara in care serviciile
secrete monitorizeaza copiatul la bacalaureat, dar se fac ca nu
vad legaturile de familii (in politica, mai ales) este posibil orice.
Inclusiv sa parvii, fara a avea merite deosebite. Sa ne referim,
intai de toate, la un nume: Adrian Radulescu. Cine este el? Cel
care i-a livrat presedintelui Basescu pontul de la Nana. De la
baiatul care aranja tarabe prin pietele Bucurestiului, saltul la
consilier al presedintelui arata ca orice gheseftar isi scoate
bastonul de maresal daca intra cu arme si bagaje in zona
politica. Adica, acolo unde orice este posibil� Pana la revolutie
a aschiat metale si a facut la fara frecventa liceul. Bagacios si
bun de gura � cum il descriu amicii � a devenit presedinte de
CAP. Dosarul bun l-a ajutat sa devina functionar agricol, urcand
pana la functia de sef de cabinet al ministrului Agriculturii.
Contractul cu marimile l-a molipsit, ca raia, de politica. S-a
lipit de afacerile lui Stelian Fuia din imbinarea politicoeconomica,
ajungand sa fie util lui Basescu. Cum, insa, ca
multi altii, care "au uitat de unde au plecat� sau "nu mai traiesc
cu picioarele pe pamant�, cum se spune in popor, Adrian
Radulescu si-a aratat ulterior, prin declaratii in cascada,
dispretul fata de cetatenii acestei tari. El spune "suntem o tara
de imbecili� si dezvoltandu-si ideea in plina campanie
electorala pentru europarlamentare, adauga: "Am invatat
poporul prost. I-am invatat milogi si cersetori si nu fac nimic
fara bani. Sunt mai rai ca o armata de mercenari�.
Am dat acest "exemplu� nu pentru ca ar fi singurul, ci pentru
ca este� emblematic pentru ceea ce inseamna parvenitismul,
puterea care � prin amicitii sus-puse � schimba caractere. Numai
ca puterea si corupe, deoarece un adevar, incontestabil, ne spune
ca: "unde-i puterea, acolo-i si coruptia�, ca "banu-i ochiul
dracului�. Cel mai recent caz, Mircea Basescu, nimeni altul decat
fratele presedintelui. Audiat in dosarul lui Florin Anghel, Mircea
Basescu a fost retinut, initial, pentru 24 de ore, apoi, pentru 30
de zile, pentru trafic de influenta. Din ordonanta de retinere
intocmita de procurori a rezultat ca exista probe ca a primit (atentie!)
suma de 250.000 de euro de la un denuntator. Ca sa ce? Ca sa
intervina pe langa fratele sau, Traian, care, din pacate pentru
noi, este chiar presedintele Romaniei. Sigur, Justitia va dovedi,
pana la urma, care-i adevarul si va face dreptate� Speram!
Faptele atesta, insa, ca parvenitismul prin amicitiile din sfera
inalta a politicii are deja vechime in Romania postdecembrista.
Vom mai da un exemplu, la care ne-am referit cu alt prilej. Va
mai amintiti? Nu au fost, la vremea respectiva, mana cereasca
pentru Elena Basescu festivitatile organizate pe bani publici,
de catre Ministerul Turismului si pe 1, si pe 2 mai? Au fost,
deoarece tanara E.B. � sustinuta, prieteneste, de o alta tanara,
Monica Iacob Ridzi � a beneficiat din plin de banii nostri, de
sustinerea ce i-a asigurat castigarea mandatului de
europarlamentar (si, inclusiv, un salariu de vreo 7.000 de euro
pe luna, basca, alte avantaje).
Ce denota (si) acest exemplu (din multe altele)? Ca amicitiile
din sferele inalte ale politicii corup, ca imunitatea la viciile puterii
este rara, in plus, la noi, are un simptom absent la altii, provoaca
reactii lente. Problema e ca si la politicienii batrani, si la cei
tineri, puterea intuneca mintile. Dar se si generalizeaza. Dovada:
Barometrul Global al Coruptiei 2013, publicat de Transparency
International arata ca Romania este (ca si in 2012) singura tara
din UE care identifica Parlamentul drept cea mai corupta
institutie, Legislativul fiind urmat in clasamentul romanilor de
partidele politice si Justitie.
In mod normal, "boala politica� (amicitiile si gustul puterii)
ar trebui sa-i impinga pe cei alesi sa faca ceva, sa schimbe
starea de fapt atunci cand � ca si acum � ceea ce este nu-i cum
ar trebui sa fie. Ca reprezentanti alesi ai cetatenilor, ei au
initiativa politica, ca sa propuna, si votul, ca sa decida. Din
pacate, cardasia, activitatea unor politicieni este deja intrata in
folclor sau subiect la rubrica de satira si umor, spatiile organizate
de dezbatere democratica fiind practic inexistente. Ceea ce
conteaza pentru ei este puterea si, evident, relatiile, banul
nemuncit. Asa s-a ajuns ca, potrivit unui raport Credit Suisse,
Romania sa aiba � cu precadere din zona politicului, ori care
au "trecut� prin politica � 16.525 de milionari si doi miliardari
(situatia se poate schimba, fireste, de la o zi la alta!), ce ne
situeaza � in vremuri de criza � pe locul 47 in lume. Desigur,
faptul ca avem 16.525 milionari si cel putin doi miliardari nu e
rau. Dimpotriva. Rau este, insa, ca sunt prea multi saraci; ca
discrepanta dintre cei doi poli (romani superbogati si romani
supersaraci) se adanceste! Or, ce ne spunea, in acest context
(la un moment dat) presedintele "tuturor romanilor� � al carui
frate, Mircea, este acuzat ca ar fi luat 250.000 de euro pentru
trafic de influenta? "Ca Romania e saraca, atata isi poate
permite�. Oare chiar n-are resurse, "atata isi poate permite�?,
intrebam noi, muritorii de rand.
Oare cum a fost posibil ca altii, desi cu resurse limitate, fara
fondurieuropene la dispozitie, sa asigure si cresterea pensiilor
si salariilor, si alimente pentru scolari, si sa faca sute de kilometri
de autostrada? Criza economica � peste care, se pare ca am
trecut! � nu poate fi un raspuns, cata vreme, milionarii si, mai
nou, miliardarii in dolari (ori in euro) se inmultesc. Pe ce cai?
Vedem pe la televiziuni, unde, de cand procurorii DNA au inceput
sa-si faca datoria, ne sunt dezvaluite noi si noi asa-zise nume
de "oameni de afaceri� � dar si clanuri din lumea interlopa �
care, in goana dupa imbogatire, isi permit sa "arunce� sute de
milioane de euro, pentru obtinerea unor avantaje. Inclusiv, cum
spuneam la inceput, pentru a scapa de� puscarie! Sa amintim,
pe langa "cazul Mircea Basescu� � si pe cel al lui Gruia Stoica
(si el dupa gratii!) care � sustineau procurorii � i-a oferit
avocatului Doru Bostina suma de 3 milioane de euro, in schimbul
influentei pe care avocatul a lasat sa creada ca o are, printr-un
intermediar, asupra directorului general al CFR Marfa SA, in
scopul divulgarii de catre acesta din urma, cu incalcarea
atributiilor de serviciu, a pretului pe care societatea pe care o
conduce sa il ofere, in cazul licitatiei. Astfel, patronul GFR, Gruia
Stoica, ar fi putut depune o oferta cu un pret cat mai apropiat
de cel propus de CFR Marfa SA, incat profitul inregistrat pe
parcursul derularii contractului sa fie maximizat ori eventualele
pierderi minimizate. Miza licitatiei? Asigurarea unor servicii de
transport de carbune, pe o perioada de trei ani, cu o valoare
estimata de 100 de milioane de euro, fara TVA.
� Asa se fac, deci, averile in Romania. De aceea, "pusculita�
(purcoiul, de fapt) milionarilor si miliardarilor trebuie luata la�
scotocit. Inclusiv cu sprijinul FMI, pentru a le oferi inspectorilor
ANAF, prin specialistii sai, cat mai multe lucruri despre felul in
care ii pot verifica pe bogatasii Romaniei, despre modul in care
isi platesc darile catre bugetul statului. Despre modul, penal,
in care "se fac�, uneori, averile!
