Prof. ing. IOAN STEFAN: "AM PUS BRATARA DE AUR A UNEI MESERII PE MAINILE A PESTE 4.000 DE TINERI„

Distribuie pe:

Pentru ca nu a reusit sa participe la dezbaterea organizata,
la inceputul acestei luni, de dr. Dorin Florea, primarul
municipiului Targu-Mures, cu directorii gimnaziilor si
reprezentanti ai Inspectoratului Scolar Judetean, pe tema
reinfiintarii scolilor de arte si meserii, prof. ing. Ioan Florea,
ajuns la varsta de 91 de ani si dupa� 80 de ani de experienta
in cadrul invatamantului tehnic (daca punem la socoteala ca,
inca de copil, a muncit in atelierul mecanic al unui unchi),
tine sa contribuie, si domnia sa, la relansarea unui segment
absolut necesar al functionarii eficiente a economiei nationale.

"Din anul 1945, cand am fost repartizat profesor de
tehnologie si desen tehnic in cadrul Liceului Industrial Roman
(astazi Grupul Scolar Industrial Avram Iancu), din TarguMures, am reusit sa pun bratara de aur a unei meserii pe
mainile a peste 4.000 de tineri. Printre ei s-a aflat si Ioan Florea,
fost ministru al Industriei Lemnului, si Emil Moldovan, fost
director al Fabricii de instrumente muzicale si articole sportive
Reghin, isi aminteste domnul Ioan Stefan.

Insa, ceea ce doreste sa transmita acum se refera la modul
in care a infiintat, in anul 1993, Scoala de arte si meserii din
Voiniceni, considerand ca procedura folosita le va fi utila si
celor care se ocupa in prezent de revitalizarea invatamantului
profesional.

"In anul 1993, la solicitarea SC Mobinarta SA, Inspectoratul
Scolar Judetean Mures a aprobat infiintarea, pe langa Scoala
generala din Voiniceni, a unei clase cu 25 de elevi de Scoala
profesionala si ucenici, pe care am coordonat-o eu. Recrutarea
elevilor se facea, cu preponderenta, din randul absolventilor
de clasa a VIII-a, dar la scolarizare erau primiti tineri de pana
in 18 ani. Imi amintesc ca m-am prezentat la multe scoli de pe
Campie, am stat de vorba cu elevi, profesori si parinti, facand
un fel de selectie, astfel incat la scoala sa ajunga numai tineri
care erau pasionati de meserie, care isi doreau cu adevarat sa
munceasca in domeniu, nu doar sa obtina o diploma. De altfel,
in contractul de scolarizare, se prevedea obligativitatea
asigurarii locului de munca, in frumoasa meserie de tamplar,
pe o perioada de 3 ani, dupa absolvirea scolii.

Din anul 2003, absolventii Scolii profesionale de ucenici au
avut posibilitatea sa isi continue studiile liceale, fara sa mai
aiba obligativitatea sa ramana la locul de munca din firma
respectiva. Pe perioada scolarizarii, elevilor silitori si
disciplinati li se asigura o bursa de stimulare, iar la sfarsitul
anului scolar cei cu rezultate bune la invatatura erau premiati
cu bani si cu carti. Pana in anul 2006, cand, din pacate, aceasta
scoala a fost desfiintata, au absolvit 11 promotii de elevi, in
numar total de 150. Ceea ce consider eu foarte important in
selectarea elevilor pentru aceste scoli este pasiunea lor pentru
meserie, dorinta lor de a activa in domeniul ales. In acest
sens, este necesara deplasarea profesorilor de la scolile de
meserii la scolile din judet, unde sa stea de vorba, atat cu
elevii, cat si cu profesorii si parintii lor. Pe de alta parte,
necesara este si colaborarea directa cu diverse firme care au
nevoie de forta de munca in calificarile obtinute dupa
absolvire. Deci, varianta ca elevii cu cele mai mici medii sa
ajunga in scolile profesionale doar pentru faptul ca nu au
mai reusit sa ocupe locuri la liceu mi se pare dezavantajoasa
pentru toata lumea�, sustine prof. ing. Ioan Stefan.

Lasă un comentariu