21 iunie este nu numai ziua cea mai lunga a fiecarui an„

Ci si ziua cu noaptea cea mai scurta, intunericul razbind lumina zilei dincolo de ora 22. Si
e firesc sa fie asa. Pentru ca este data calendaristica a solstitiului astronomic al verii. Fiind
considerat anotimpul cel mai calduros din an, el debuteaza, de fiecare data, in dimineata
respectivei zile. Si mereu la ora 8 si 4 minute, marcand "clipa� cand soarele se afla la
culminatie. Deci, deasupra orizontului. Ca urmare, durata zilei are cea mai mare valoare in
timp din an, respectiv 15 ore si 32 de minute, ramanand pentru intunericul noptii doar 8 ore
si 28 de minute. Si, astfel, devine cea mai scurta noapte din an.
Cautand si gasind raspunsul fara tagada la intrebarea: care pot fi principalele "cauze�
naturale ale producerii solstitiului astronomic al verii, oamenii de stiinta au demonstrat ca
axa polilor pastreaza o pozitie aparent fixa in spatiu, ea fiind inclinata pe planul orbitei
pamantului (numit planul ecliptic). Datorita acestui fenomen astrofizic, cele doua emisfere
terestre sunt iluminate de soare inegal in decurs de un an, fapt ce genereaza la latitudinile
medii inegalitatea zilelor si noptilor, precum si repetata succesiune a anotimpurilor. Dupa
momentul solstitiului de vara, durata zilei incepe sa scada, timp de 6 luni. Deci exact pana la
21 decembrie, cand se petrece solstitiul de iarna. Asadar, cu patru zile mai devreme de
sfanta sarbatoare crestina a nasterii Mantuitorului Isus Hristos si a Craciunului. Tot oamenii
de stiinta (astronomii, fizicenii, matematicienii, meteorologii) vin si ne spun, argumentandu-ne,
ca in emisfera sudica a pamantului fenomenul se deruleaza in sens invers. Astfel ca, atunci
cand la noi durata in timp a zilei-lumina scade, iar noptile devin tot mai lungi, in emisfera
sudica a pamantului ziua creste, iar noaptea scade!

(ioan.vulcan@yahoo.ro)

Lasă un comentariu