CINE MAI SUNTEM? UNDE SUNTEM?

Distribuie pe:

"Nu cu argumente filosofice si umanitare se
combate tirania, ci cu lancea, ca Horea.� (Avram Iancu)

Departe de mine gandul indraznet de a ma insinua, fie si admirativ,
in aria comentariilor indragitului Dan Puric, dar titlul cartii domniei
sale, precum si discursul, in nota cunoscuta, bucurandu-se de un
succes eclatant de Ziua Eminescului, in sala arhiplina a Ateneului
Roman, m-au pus serios pe ganduri. Eminescu este "omul deplin al
sufletului nostru� � afirma, convingator, si convins, cu deplina
responsabilitate, artistul, in asentimentul si ropotele de aplauze ale
celor prezenti. "Daca sunteti rataciti, mai ales astazi, cand nu mai
stim cine suntem, duceti-va la scrierile lui politice, si o sa vedeti
acea flama care ne arata cine suntem. Eminescu are statut
transistoric. El este un basm, o legenda, un mit�.

"Romanii se intorc la Mihai Eminescu in a carui poezie si proza se
regasesc� - declara academicianul Eugen Simion la evenimentul
marcand 125 de ani de la trecerea in eternitate a poetului. - "Romanii
se simt bine cu Eminescu, se intorc la acesta. Ne intoarcem intr-o
etapa a vietii noastre citind poezia lui Mihai Eminescu. Cei care
se supara pe poporul roman se supara pe Eminescu, este si
aceasta o dovada ca este un poet care ne exprima si ne regasim
nu numai in poezia lui, ci si in proza lui, o proza romantica, ne
regasim in articole politice. Ce greseala fac unii cand contesta
articolele politice ale lui Eminescu!�

In aceeasi zi, in acelasi spatiu, la chemarea Ligii Culturale pentru
Unitatea Romanilor de Pretutindeni (presedinte prof.dr. H.C. Victor
Craciun, vicepresedinte gen.prof.dr. Mircea Chelaru), Luceafarul Limbii
Romane era omagiat de artisti de altitudine ai Neamului acestuia:
naistul Gheorghe Zamfir, actorul Dorel Visan, intr-o atmosfera de
incandescenta vibratie a sute de suflete. Aceiasi care coronasera cu
mii de flori trupul de bronz din fata Ateneului, in acordurile Fanfarei
reprezentative a Armatei.
Acelasi Ateneu (construit intre anii 1886-1888, dupa planurile
arhitectului francez Albert Galleron, inclusive prin subscriptie publica:
"Dati un leu pentru Ateneu!�) din fata caruia, cu cateva saptamani in
urma, un nenorocit furase taragotul lui Dumitru Farcas - alt corifeu al
cantecului romanesc, un alt roman, un om cu suflet, recuperandu-l si
inapoindu-l artistului indurerat,
Cine suntem noi, cu adevarat?

"Elevii romani au obtinut o medalie de aur si o
mentiune la cea de-a XXII-a editie a Olimpiadei
Internationale de Filosofie, desfasurata in perioada
15-18 mai, la Vilnius, ne informa, deunazi, Ministerul
Educatiei. Medalia de aur a fost cucerita de Dan
Cristian Vulpe, elev la Colegiul National "Silvania�
din Zalau (judetul Salaj), iar mentiunea a fost acordata
lui Petru Cosmin Vraciu, elev la Colegiul National
"Decebal� din Deva. Baiatul din Zalau nu studiase in
prealabil filosofia, materia figurand in curricula
romaneasca scolara abia din clasa a XII-a. "Inainte
de Olimpiada, nu prea mi-am manifestat public
interesul pentru filosofie. Era o chestiune privata. Si
eu am fost surprins de rezultat, ca am ajuns pana
acolo�. Performanta sa este uriasa!

Alta: "O fetita din Romania, abandonata la nastere,
a devenit campioana internationala la gimnastica
aerobica�: "Andreea are noua ani, iar de curand, la
Borovets, in Bulgaria, a cucerit medalia de aur la
campionatele internationale de gimnastica aerobica.
Fetita din Romania s-a impus in competitia dedicata
sportivelor cu varste cuprinse intre 9 si 11 ani. Ea are o
poveste trista. A fost abandonata la nastere, fiind luata
apoi in grija unui asistent maternal. Potrivit unui
comunicat al Primariei sectorului 6, Andreea a
beneficiat in casa familiei de plasament de atentia si
dragostea unui camin, ceea ce i-a permis sa-si dezvolte
talentul nativ pentru gimnastica si sa obtina
performante remarcabile.�

Lista ar putea continua la nesfarsit. Din fericire! Sau nu?
Cine mai suntem noi, romanii? Ce fel de tara lasam
mostenire copiilor nostri? O "casa� vraiste, din care
s-a pradat tot, cu usile izbite de perete, cu ferestrele
sparte. Ce nu s-a furat s-a dat degeaba, pe comisioane
grase ori pentru jilturi moi de la inaltimea carora se
vede mai bine prada. Ce fel de prada? De pilda, Proiectul
de lege privind statutul special al Tinutului Secuiesc,
pe care UDMR doreste sa-l depuna in Parlamentul
Romaniei si prin care se infiinteaza o mica Ungarie in
mijlocul Romaniei. Prin aceasta lege, UDMR doreste
ca judetele Harghita, Covasna si Mures sa intre intr-o
formula organizatorica de tip statal care sa fie
guvernata de institutii paralele cu statul roman, avand
drept de viata si de moarte asupra a tot ce misca si se
intampla in cele trei judete. Legea UDMR propune
insemne proprii ale unitatii autonome respective,
bilingivsm (adica maghiara obligatorie), control deplin
asupra scolilor, angajarilor, bancilor, padurilor,
resurselor, liniilor de transport, comuncatiilor, concesionarilor,
alimentarii cu energie electrica, dar si
dreptul de a primi fonduri de la bugetul de stat al
Romaniei pentru IMM-uri sau scoli pe care insa
autoritatea autonoma le foloseste tot dupa bunul plac.
"Limba maghiara se va preda obligatoriu in cele trei
judete incepand din clasa a doua, pentru toata lumea.
Unitatea autonoma teritoriala propusa de UDMR are
un presedinte al Tinutului Secuiesc, cu sediul in TarguMures, dar si un buletin oficial, buget propriu, dreptul
de a emite legi in interiorul unitatii care nu pot fi atacate
la Curtea Constitutionala a Romaniei!

Atentie: "Drumurile, autostrazile, caile ferate si
apeductele de interes exclusiv regional, care sunt
determinate prin normele de aplicare a prezentului
statut, fac parte din domeniul public al Tinutului
Secuiesc�. La fel si padurile proprietate de stat din
Tinutul Secuiesc, minele, carierele de piatra si
exploatatii de turba, imobilele statului din regiune si
orice alte proprietati ale statului vor deveni proprietatea
Tinutului Secuiesc�. "Limba maghiara, alaturi de limba
romana este considerata limba oficiala in Tinutul
Secuiesc�, iar "toate aceste acte redactate, tiparite si
eliberate pe teritoriul Tinutului Secuiesc vor fi
recunoscute pe teritoriul intregii tari ca acte oficiale�.
Cui nu-i convine poate sa plece� Probabil, pana
mai are vreme! Caci populatia dintr-o unitate administrativa
din zona care nu doreste sa faca parte din
"Tinutul Secuiesc�, poate solicita stramutarea intr-un
judet limtrof in sase luni de la adoptarea legii. Si dupa
aceea? Ce se intampla daca romanii nu vor sau nu pot
sa se stramute, sa se bejeneasca din tara lor, cu catel
si purcel, cu truda de-o viata in spinare??? Istoria e
plina de intamplari dramatice. Anii Diktatului sunt inca
vii in constiinta romanilor. Nu si a guvernantilor �
patrioti de carton!

Iata doar cateva mostre din ce ni se pregateste
locuitorilor romani din proiectata� "enclava�!
"Capitolul V. Organele Tinutului Secuiesc: Art. 22
- Organele Tinutului Secuiesc sunt: consiliul Tinutului
Secuiesc si presedintia Tinutului Secuiesc; Art. 23 Consiliul Tinutului Secuiesc este compus din membrii
consiliilor judetene ale judetelor Covasna, Harghita
si Mures; Art. 24 - Consiliul Tinutului Secuiesc exercita
competentele atribuite prin prezentul statut, de alte
legi, precum si de catre consiliile judetene ale
judetelor Covasna, Harghita si Mures. (�) Capitolul
IX. Domeniul public si patrimoniul Tinutului
Secuiesc si al judetelor acestuia: Art. 53 - Drumurile,
autostrazile, caile ferate si apeductele de interes
exclusiv regional care sunt determinate prin normele
de aplicare a prezentului statut, fac parte din
domeniul public al Tinutului Secuiesc;

Art. 54
(1) Padurile proprietate de stat din Tinutul Secuiesc,
minele, carierele de piatra si exploatatii de turba a
caror folosinta este retrasa proprietarului de fond,
edificiile destinate functionarii unor servicii publice
regionale, precum si mobilierul si alte bunuri ale
acestora constituie patrimoniul inalienabil al
Tinutului Secuiesc. (2) Imobilele din proprietatea
statului situate in Tinutul Secuiesc sunt transferate
in patrimoniul regiunii. (3) Modalitatea transferului
de bunuri ale statului prevazute mai sus se reglementeaza
prin normele de aplicare a prezentei legi.

(4) Bunurile imobile situate in Tinutul Secuiesc care
nu apartin unei persoane, sau care nu revin de drept
unei unitati administrativ-teritoriale fac parte din
patrimoniul Tinutului Secuiesc; Art. 55 - Judetele,
conform noilor reglementari pe teritoriul lor, intra in
posesia bunurilor si drepturilor de natura imobiliara
ale statului si ale Tinutului Secuiesc cu exceptia
celor de interes militar, a unor servicii cu caracter
national sau de interes regional.

Capitolul X. Finantele Tinutului Secuiesc si ale
judetelor acestuia (�): Art. 62 (1) Pentru a adapta finantele judetelor autonome
la obiectivele vizate si exercitarea atributiilor lor se
vor atribui fiecaruia dintre ele o cota parte care nu
va depasi 40% din taxa pe valoarea adaugata
aferenta importurilor si care a fost colectata pe
teritoriul Tinutului Secuiesc. (2) Aceasta suma va fi
impartita intre judete, astfel:

a) Covasna � 20%; b) Harghita � 30%; c) Mures �
50%. (3) Atribuirea sumelor se va realiza fara a afecta
sumele destinate unor obiective specifice sau a
prejudicia dispozitiile articolului 15 al prezentului
Statut ori normele de aplicare ale acestuia. (�)
Capitolul XIII. Controlul exercitat de Curtea
Constitutionala (�) Art. 78 (1) Fara a prejudicia
dispozitiile prezentului statut, actele normative de
ordin general ale consiliului Tinutului Secuiesc sau
ale judetelor pot fi contestate in fata Curtii Constitutionale
pentru incalcarea prevederilor Constitutiei
sau a prezentului statut ori a principiului de egalitate
intre grupurile etnice. (2) Dreptul de contestare este
al Guvernului. (3) Actul normativ general al Tinutului
Secuiesc mai poate fi contestat de catre un consiliu
judetean al regiunii, iar actele normative generale
ale judetului pot fi contestate de consiliul Tinutului
Secuiesc sau de un alt consiliu judetean din regiune.

Art. 79 - (1) Legile, ordonantele si ordonantele de
urgenta ale Guvernului pot fi contestate de catre
presedintele Tinutului Secuiesc sau presedintele
consiliului judetean dupa dezbatere in consiliul
respectiv pentru incalcarea prevederilor din
prezentul statut sau a principiului de protectie al
minoritatilor etnice. Contestatia va fi trimisa
Avocatului Poporului, care este obligat sa sesizeze
Curtea Constitutionala. (2) Daca statul impieteaza
printr-unul din actele sale asupra domeniului de
competenta atribuit prin prezentul statut Tinutului
Secuiesc sau judetelor acestuia, regiunea sau
judetul interesat poate solicita Curtii Constitutionale
solutionarea conflictului de competenta. (3)
Solicitarea este inaintata de presedintele Tinutului
Secuiesc sau al consiliului judetean.�

Daca nu e destul de clar pentru toata lumea, vom
publica textul integral al acestui "minunat� Proiect
de lege intr-un numar viitor al ziarului nostru.
Dilema hamletiana: "a fi sau a nu fi� votat� acest
mizerabil atentat antistatal si anticonstitutional,
intr-un Parlament care s-a dovedit nu o data sperjur,
reverbereaza in trunchiul insusi al Neamului: a fi,
macar in al 13-lea ceas, � romani!

A venit vremea sa ne reamintim chemarea
Craisorului: "Sa punem pumnul in pieptul
furtunii!� No, hai!

Lasă un comentariu