De la 1 ianuarie 2014, se aplica
taxa pe stalp, denumita generic
astfel de romani. De fapt, aceasta
taxa reprezinta "Impozitul pe
constructii speciale, care demonstreaza,
inca o data, ca politicile
fiscale sunt facute pe genunchi�,
cum apreciaza Diana Zaharia,
intr-un articol publicat in revista
Capital. Autoarea arata ca "Dupa
ce companiile s-au tot plans fara
sa fie luate in seama, premierul
recunoaste ca a evaluat gresit
impactul�, e vorba de efectele
acestei noi taxe platita de firme. Cu
toate acestea, premierul sustinea
ca: "Dupa data de 25 mai, dupa ce
se fac raportarile, o sa vedem exact
care este impactul si ce anume din
zona de agricultura putem sa scutim
in viitor.�
Care este impactul acestui impozit
asupra companiilor? El reprezinta
plata unei taxe suplimentare
(numita pe stalp) din care urmeaza
sa se incaseze la buget 1,5
miliarde de lei, in acest an, de trei
ori mai mult decat au estimat
Finantele. Pe termen lung, Consiliul
Investitorilor Straini (CIS)
arata ca exista riscul de falimentare
a firmelor si concedieri
de personal. "Impozitul va
genera pierderi enorme pentru
companii, prin dublarea sau chiar triplarea impunerii in
anumite industrii. In plus, exista industrii in care veniturile
sunt fixe, iar profiturile reduse, aflandu-se totodata in
imposibilitatea de a transfera costul impozitului in tarifele
practicate. Unica solutie pentru companiile din aceste
industrii nu ramane decat falimentul�, sustine Daniel Anghel,
membru in conducerea CIS.
Pentru ca firmele sa nu ajunga la faliment si la concedieri
masive de salariati, taxa pe stalp va fi introdusa in facturile
consumatorilor de energie electrica, care ar putea sa creasca
cu circa 2%, cat si a pretului gazelor naturale (nu se stie cu
cat), declara Nicolae Havrilet, presedintele Autoritatii
Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE).
"Desi atat CIS, cat si AmCham sau Asociatia Oamenilor de
Afaceri din Romania au aratat ca impactul financiar va fi
enorm, mai ales intr-o economie care are nevoie de investitii
pentru a creste, Guvernul a ramas surd, luni de zile. Lipsa de
bani la buget, ca de obicei, este singura ratiune pentru
aplicarea noului impozit. Principiul pe care se merge este
"vazand si facand�, mai sustine Diana Zaharia. Domnul primministru
recunoaste acum ca impactul initial a fost gresit
evaluat si ca nu a avut nicio intentie sa falimenteze sau sa
ruineze firmele. Si totusi, Executivul asteapta sa vada ce se
va intampla dupa prima plata a impozitului pe stalp (pe
constructii speciale), din 26 mai, pentru a lua o eventuala
decizie de modificare a taxei. "Este o masura care ar fi trebuit
mai bine pregatita, discutata mult mai in detaliu cu
reprezentatii mediului de afaceri, pentru ca apar in fiecare zi
spete noi pe care initiatorii la acel moment nu le-au avut in
vedere�, recunoaste Dragos Andrei, consilier de stat al
premierului. Ce folos ca se recunoaste ca masura s-a luat in
pripa fara a avea un studiu clar asupra efectului ei, normele
de aplicare s-au publicat doar in 10 mai, cu toate ca noul
impozit s-a prevazut a se plati, conform Codului fiscal, de la
1 ianuarie 2014, ceea ce demonstreaza ca ce se gandeste
numai in birou nu are nimic comun cu realitatea din economie.
Pe buna dreptate, reprezentatii companiilor sustin ca aceasta
taxa abuziva trebuie eliminata, pentru a nu bulversa economia
si a nu falimenta foarte multe firme, prin simplul fapt ca nu-si
pot acoperi cheltuielile din venituri, decum sa mai obtina si
profit sau sa mentina numarul salariatilor, incat pe o buna
parte din ei sunt nevoiti sa-i trimita in somaj.
P.S. Nicolae Havrilet, presedintele Autoritatii Nationale
de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), preciza ca
taxa pe stalp va fi introdusa in facturile consumatorilor de
energie electrica, care e posibil sa creasca pretul acesteia
cu pana la 2%.
Era clar ca asa se va intampla, insa de neacceptat pentru
consumatorii casnici e escrocheria acceptata, in
cunostinta, de ANRE (mai exact, de vicepresedintele
acesteia), care a permis sa se aplice in facturi de doua ori
taxa pentru Certificatele verzi si sa se plateasca prin
aceleasi facturi TVA la accize, deci, sa se impuna taxa la
taxa incasata de stat.
Cu alte cuvinte, sa se incaseze de la consumator, prin
acte (facturi), unele sume de multe milioane de lei la nivel de
tara, prin inselaciune, fapta sanctionata de Codul Penal. Primministrul,
intrebat de ziaristi cum e posibila o astfel de
escrocherie din partea statului, a raspuns calm: "Daca e
asa, pagubitilor o sa li se restituie, de la cei vinovati, sumele
platite in plus, dupa ce Justitia va da verdictul in acest caz.�
