structura, structuri, s.f. 1 (�), 2 (�), 3 (�), 4 (�),
5 Mod specific de organizare a elementelor constitutive
ale unei limbi (�) Din lat. structura.
morfem, morfeme, s.n. (Gram.) Element morfologic
(afix, accent, desinenta, alternanta, fonetica, cuvant
auxiliar etc.), cu ajutorul caruia se formeaza, de la o
radacina, cuvinte si forme flexionare; cea mai mica
unitate din structura morfologica. Din fr. morph�me.
Termenul structura morfematica este frecvent
utilizat in studiile de specialitate.
Ar fi bine daca am explica (folosind DEX-ul) si un alt
termen, cu referire la conjugarea verbelor (schimbarea
formei verbale dupa mod, timp, persoana si numar),
paradigma, paradigme s.f. Totalitate a formelor
flexionare ale unui cuvant; Tablou al formelor unui
cuvant, dat ca model (pentru flexiunea unei parti de
vorbire sau a unei clase din cadrul unei parti de
vorbire) � Din lat. paradigma, ngr. paradigma.
O flexiune (schimbare a formelor unui cuvant)
verbala presupune trecerea verbului la diferite moduri
(8, in gramatica traditionala + 1 in gramatica actuala
modul prezumtiv), apoi prin toate timpurile (trei de
baza: prezent, trecut si viitor, trecutul avand patru
forme: imperfect, perfect simplu, perfect compus si
mai mult ca perfectul; viitorul cu cele doua forme,
tinandu-se, desigur, seama de cele 3 persoane, la singular
si la plural. La toate acestea s-ar mai adauga
diferentele impuse de cele trei diateze si apoi de cele
patru (dupa unii sase, opt, zece) conjugari. Ajungem
sa ne gandim ce adevarat graia povestitorul �
invatator Ion Creanga "curat mestesug de tampenie,
Doamne, fereste!�. Si, totusi, nu e asa!
Dragii mei cititori, aminteam cu o luna in urma despre
sistemul limbii. Iata ca structura morfematica,
paradigma verbala e o dovada a existentei unui sistem,
a unei ordini, care vine in sprijinul invatarii corecte a
unei limbi. Si noi lucrul acesta il urmarim.
Rubrica noastra se numeste "Mult e dulce si frumoasa!�.
Dificultatile la care ne expunem sunt, insa, de alta natura.
Dupa ce un an (13 iulie 2012 � 13 iulie 2013) am abordat
varii aspecte contemporane, chemarea ne-a fost spre
a cerceta istoria limbii romane. Asa au fost gandite
cateva tablete despre daci si despre limba lor (prea
putine, pentru sufletul meu de "dacica�).
"Sunt linii pe pajisti / Si-i miros de otava; / Imi vine sa
cred / Ca dacii treziti / In dimineata cu roua / Purtand
fiecare / O coasa-creion, / In ovale de linii / Au venit
printre noi. / E desenul pe care / L-am vazut pe Columna / Si
gandul ma duce / Din nou inapoi, / Ma bucur nespus /
Ca stiu sa mai scrie / Cu brazde pe pajisti / Venit-au spre
noi� (Linii pe pajisti).
Sunt acum la a treizeci si opta tableta despre stratul
limbii romane (limba romanica). Ce a insemnat acest
demers: cercetarea limbilor indo-europene; idiomul
propus de lingvisti, in vederea studierii originii limbilor
apoi a limbii latine (multumesc doamnei profesoare
Maria Cont pentru consultatiile oferite!), pe urma a
limbilor romanice (cel putin opt din cele zece) cu
diferente mari motivate de fondurile autohtone, a
dialectelor limbii romane comune. Surprinderea unor
aspecte aproape identice in aromana, meglenoromana,
dacoromana si istroromana mi-au oferit prilejul sa simt
ca sunt pe drumul cel bun in interpretarile pe care le
fac. Apoi gramatica (lingvistica) ca stiinta are nevoie si
de poezie. Si atunci abia incepe "marele farmec�. Ma
intalnesc cu Eminescu, cu Ion Pillat, cu Nichita
Stanescu, cu Ion Horea.
Ma pierd intr-o stare "dureros de dulce��
De ce Istoria limbii? Un popor care nu-si cunoaste
istoria si limba pierde esenta definirii sale!
Sa nu dorim nimanui si niciodata asa ceva! Despre
paradigmele verbale, in alte zile si in alte nopti.
