Chestiunea Transilvaniei
Cand pune in discutie existenta unui "mileniu
intunecat� in Transilvania, de dupa anul 271 dupa
Hristos, Lucian Boia adera intr-un fel la teoria
spatiului gol invocata de unii "istorici tarzii�, ca sa
poata astfel justifica "intaietatea cronologica in
Transilvania� (II, pg.46) a ungurilor. Ca teoria aceasta
este impotriva logicii naturii umane, dincolo de ce
ne spun izvoarele istorice, o observa si publicistul
american Milton G. Lehrer in cartea sa "Ardealul,
pamant romanesc� (autorul marturiseste ca nu poate
sa inteleaga cum, pe buna dreptate, timp de 1000 de
ani a fost un gol imens in centrul Europei, in
Transilvania, adica in cea mai fertila si bogata regiune
a continentului, asa incat abia in secolul IX le-a venit
ungurilor ideea sa-l ocupe)!
Pentru Boia, insa, care de fel pledeaza "discret�
pentru o Transilvanie ungureasca in organizarea ei
statala (II, pg.70), ca parte a regatului Ungariei (III,
pg.17), cu o istorie care il copleseste (III, pg.8), nici
nu conteaza, mai ales ca "vede� continuitatea (adica
existenta romanilor inainte de venirea ungurilor in
Transilvania) ca fiind politizata de romani (II, pg.47),
cine anume a locuit sau nu primul in Transilvania �
deci el zice, in spirit "european� si "ecumenist�, ca
maghiarii se pot considera ca acasa "indiferent
cand au venit aici� (II, pg.52)! Cu alte cuvinte, de
asta data mai "popular�, vorba lui s-ar traduce cam
asa: "Bine ai venit, Istv�n, in casa mea! De acum tio
dau tie, ca vad a o vrea cu forta; iar eu, iata, imi
iau desaga mea si plec�! Si nu este deloc vorba de
o "traducere� cam deplasata, daca ne gandim la
calvarul pe care il suporta de atatia ani bietii nostri
romani prigoniti si asupriti de maghiari in judetele
Covasna si Harghita�
Nu, desigur, nu ne putem lasa ca natiune calcati
in picioare de niste invadatori, iar problema asta
"spinoasa�, a cotropirii lente, vreme de trei secole,
pana in veacul al XIII-lea, o recunosc si istoricii
maghiari onesti: Mih�ly Horvath (afirma ca, dupa
rezistenta darza a romanilor, extinderea autoritatii
administrative a maghiarilor in Transilvania s-a
realizat abia la sfarsitul secolului XIII), Faracz�dy
Elek, in 1912 (considera ca regii unguri au recurs la
organizarea Transilvaniei pentru ca sentimentul
independentei romanilor era puternic), Alex. Szilagy
(sustine ca Transilvania si Ungaria erau tari diferite
si ca niciodata nu s-au confundat una cu alta, dovada
ca abia la 1848 Dieta de la Cluj a cerut pentru prima
data unirea Transilvaniei cu Ungaria), Chalnoky Jen�,
in 1915 (crede ca Transilvania a avut o istorie proprie,
autonomia ei fiind de domeniul evidentei), iar Lajos
Mocs�ry marturisea: "Romanii poseda deja o limba
plina de rezonanta si elevata din punct de vedere
literar, cu care stau alaturi de gintile latine si
depasesc pe a noastra in privinta frumusetii si a
bogatiei� (Cuvant despre problema nationalitatilor,
Budapesta, 1886, pg.147) etc. Pe langa toate aceste
recunoasteri istorice maghiare, salutare, troneaza,
evident, documentul maghiar "Gesta Hungarorum�,
care mentioneaza prezenta romanilor in secolul IX in
Transilvania, inainte de venirea ungurilor (II, pg.46),
dar, se putea altfel?, el este contestat si de catre
maghiarii cuceritori (II, pg.60) si de, normal!, Lucian
Boia, sub pretextul nerelevant si neserios ca "textul
este mult posterior faptelor relatate� (II, pg.46).
Dimpotriva, as spune eu, cronica respectiva dateaza
(din secolul XI) destul de aproape de invazia
migratorilor maghiari. Si, oricum, este mult mai
apropiata de timpul si de timpii in care traieste Boia�
(va urma)
