Prof. Nistor Olimpia: Pe Valea Tarnavei Mici

31 mai 2014

Autor: Pr. prof. dr. AUREL HANCU

Nr: 104

(Culegere de folclor cu elemente etnografice zonale)

Avem in fata o lucrare personala,
valoroasa, scrisa de profesoara Nistor
Olimpia de la Tarnaveni, Pe Valea
Tarnavei Mici (Ed. Nico, Targu-Mures,
2014, 307 p.), cu subtitlul: Culegere de
folclor cu elemente etnografice zonale.
Prin modestie si poate cu un surplus
de generozitate si obiectivitate,
isi atribuie doar rolul de coordonatoare
a lucrarii, ridicand la rangul
de coautori nu mai putini de noua
informatori: profesorii ï¿½ Gabriela
Rosca, Teodor Blaga, Maria Socol,
Ioana Bichis, Maria Vulcu, Sabina ï¿½
Victoria Marinescu, Vasile Bogdan,
inginerul Liviu Suciu si bibliotecara
Lenuta Puiu.
Harnica, meticuloasa si perseverenta,
urmand chemarea regretatului
prof. univ. dr. Ioan Seulean, un
folclorist de seama de la Facultatea
de Litere din Cluj-Napoca, prof. Nistor
Olimpia strabate localitatile despre
care vorbeste ï¿½ din zona Tarnavei Mici ï¿½
, strange un bogat si divers material,
consulta bibliografia adecvata, isi
face un plan temeinic si trece la lucru,
si, dupa trei ani de munca trudnica,
asemenea unui profesionist in materie,
scoate primul volum al amplei investigatii.
Cartea de peste 300 de pagini
cuprinde patru capitole: I. "Despre rost
si randuialaï¿½ (Etnografia zonei) II.
"Mai mandru c-al nostru nu-iï¿½ (Portul
romanesc pe Tarnave) III. "Drag mi-i
sa cant si sa jocï¿½ (Cantari, strigaturi,
colinde, bocete, legende, povesti ) IV.
"La noi nu-i ca-n tot locuï¿½ï¿½ (Obiceiuri,
locuri specifice, unice), un cuvant
inainte ï¿½ "De la suflet pentru sufletï¿½,
concluzii ï¿½ "Se schima lumea... sa duc
toate...ï¿½, lista informatorilor si bibliografia.
Textul in ansamblu se parcurge
cu viu interes, chiar cu emotie
nedisimulata, si locuitorii de pe
Tarnava Mica fiind, am zice, "fii ai
satuluiï¿½, fiindca, doar cu cativa zeci
de ani in urma, localitatile toate
erau sate mai mari sau mai mici,
ne regasim cu nostalgie, in prezentarea
autoarei, ea insasi "tarnaveancaï¿½,
in stilul care contine,
motivat, elemente specifice de
grai, de pronuntie si vocabular,
destule deschideri autobiografice.
Iata numai cateva cuvinte cu
circulatie zonala sau cu pronuntie
specifica: "chitaï¿½, "cheptarï¿½,
"laghitaï¿½, "susechiï¿½ (un fel de lada
pentru depozitarea cerealelor),
"conï¿½ieï¿½ (bucatarie de vara),
"tindaï¿½, "nï¿½ierialaï¿½ (vopsea albastra
pe baza de var), "blidï¿½ (farfurie),
"casa de dinainteï¿½ (camera
dinspre drum), "vatrarï¿½ (unealta
cu care se opera in cuptor),
"buglanï¿½ (butoi), "ploactanï¿½ (soba),
"silvoizï¿½ (magiun), "jachi de cucuruzï¿½
(tulpini de porumb). Zice autoarea
cu accente memorialistice: "Silvoizul
era dulce, vremurile copilariei
erau senineï¿½ (p. 23).
Referirile de ordin etnografic au
o mare putere de evocare si individualizare,
cu privire la asezarea
localitatilor de pe Tarnava Mica,
cladirile sau constructiile, casele
de locuit, curtile, uneltele, bisericile,
cimitirele, ocupatiile, cultura
cerealelor, "imblatitulï¿½ (treieratul),
spalatul si melitatul canepii, cultura
legumelor, pomicultura, cultivarea
vitei-de-vie, cresterea animalelor
domestice, "cum se face casul si
urdaï¿½, "taiatul sau belitul porculuiï¿½,
"ce mananca omul de pe Tarnava
Micaï¿½, "ospeteleï¿½ (nuntile), inmormantarile,
hramurile la biserici si
manastiri, "orice nou-nascut aduce
bucurie in casa tinerilorï¿½, cum vad
traiul si randuiala nepotii, portul
popular de pe Tarnava Mica etc.
Textele folclorice sunt structurate
dupa genuri si specii, dupa
tematica: cantari (cantece de drag,
dor si jale; cantece de catanie si
de razboi), strigaturi, colinde, bocete,
legende, povesti, "cantece
batranestiï¿½ (balade populare).
Cantece si strigaturi la sezatori:
"Cat ii lumea pe sub soare/Nu-i
bine ca-n sezatoare,/Ne-adunam cu
mic, cu mare,/Si uitam de suparareï¿½;
"Fetele din Craifalau/Se duc sara
la parau/ Si fac focu cu coceni/Sa
le vina latureniï¿½.
(M. Fantana, Craiesti)

"Cetaruica, cand te-aud/tate
relele le uit, cand te-aud dumineca,/sa
siu moarta m-as scula,/sa siu moarta
de tri ai /cand aud cetera saiï¿½.
(I. Suciu, Cornesti)
Folclorul este autentic si convinge
prin naturalete, armonie si
simplitate, prin amestecul de bucurie
si amaraciune, prin tonul sincer,
prin coloratura provinciala.
Un spatiu larg, de aproape 50 de
pagini, se acorda unui eveniment
important si pitoresc din viata
omului: Nunta la Craciunelul de Sus,
vazuta de prof. Maria Vulcu (p. 223270). Scenariul traditional al obiceiurilor
este raportat la cel contemporan,
din zilele noastre, cu avantajele
si dezavantajele specifice.
In continuare, sunt prezentate
"Alte obiceiuri de pa Valea Tarnavei
Miciï¿½: "Prinderea postului... strigarea
peste satï¿½, "Cununa grauluiï¿½,
"Sanzaieneleï¿½, "Armindeniiï¿½, "Furatul
portilorï¿½, "Latureniiï¿½.
Culegerea de folclor se incheie
cu unele constatari sau observatii
privind randuielile si viata, datinile
si obiceiurile.
Folclorul ofera o viziune asupra
lumii, da sens modurilor de existenta,
consolideaza anumite semnificatii.
Creatia populara consolideaza
constiinta nationala, este o sursa de
inspiratie pentru creatori (poeti,
scriitori, artisti, in general).
Culegerea coordonata de prof.
Olimpia Nistor are o incontestabila
valoare documentara si estetica,
este o prima carte de identitate, din
perspectiva etnografica si folclorica,
pentru zona Tarnavei Mici si
de ce nu pentru spatiul ardelean,
intregind folcloristica romaneasca.
Autoarea, Olimpia Nistor, si toti
colaboratorii ei merita intreaga
noastra pretuire si felicitarile
noastre. Asteptam cu mare interes
cel de al doilea volum al cercetarii.
Ca un post-scriptum la cele
spuse mai sus, reproducem din
carte o "pravilaï¿½ de idei si deziderate
care configureaza imaginea
taranului roman.