Complexul lui Boia fata de romani!
In incercarea lui dispretuitoare de a pune sub
semnul intrebarii faptul ca romanii nu ar mai fi in
definitiv o natiune (III, pg.96), pe al carei teritoriu
defilarea strainilor "inteligenti� o intelege ca pe o
necesitate deosebit de salvatoare si benefica (III,
pg.24), Lucian Boia abuzeaza in exprimare de un limbaj
flecar in care abunda expresiile cu nuanta expeditiva
(romanul, romanii etc) si in care stima de sine lasa de
dorit atunci cand isi permite sa ii catalogheze cu
nerusinare pe romani ca fiind complexati (III, pg.35),
frustrati (III, pg.36), defecti (II, pg.259), incompetenti
(III, pg.24), neseriosi (III, pg.42), iresponsabili (II, pg.
5-13), incorecti (III, pg.115), mahalagii (III, pg.95),
impostori (III, pg.92) etc. Altfel spus, mai "academic�,
in natiunea noastra modesta (I, pg.38-39), unde
existenta taranilor si a ciobanasilor ii stanjenesc simtul
vizual (III, pg.21), nimic si nimeni nu este bun! Nici
macar Eminescu sau Grigorescu, ale caror culmi in
literatura si pictura le considera, cu obraznicia de
rigoare a unui nespecialist, care isi da si el cu parerea,
dar cu pretentia ca odata aceasta va deveni
"oficiala�, drept� niste simple mituri (II, pg.257)!
Ca urmare, referitor la Eminescu, repudiat pe
motivele ca refuza modernitatea si este reticent la
straini (II, pg.258), Boia se mai si contrazice cand
afirma ca "Eminescu e un occidentalizat, avand drept
sursa de capetenie poezia si filosofia germana.
Originalitatea lui europeana, ca poet romantic, este
relativa si discutabila. Eminescu, ca produs de export,
este aproape inexistent. Nici el nu a spart cadrele si
nu are cum sa fie receptat printre cei mai reprezentativi
poeti ai lumii. Ceea ce se joaca acum e strict
ramanerea lui � nesigura � in varful ierarhiei literaturii
romane�! E, desigur, parerea lui, dar sa il lasam totusi
pe un expert in critica literara sa se pronunte, pe
Alex. Stefanescu, cu singura mentiune ca Eminescu
nu mai are loc la export din cauza infuziei de
"maculatura� a unora precum Cartarescu si
Patapievici: "Numai profesorii de romana mediocri mai
sustin ca valoarea poeziei lui Eminescu consta in
muzicalitatea ei. Marele nostru poet a inventat o noua
situare a omului in lume, o noua sensibilitate, care nau
decat o legatura vaga si nesemnificativa cu
romantismul german. Preia mecanic idei din
manualele scolare cine afirma ca Eminescu foloseste
drept sursa principala poezia si filosofia germana.
Gandirea sa valorifica multe alte surse�, ca si
creatia populara romaneasca� pe care o cunostea
ceva mai bine decat Lucian Boia�.
"Istoricul� Lucian Boia, insa, vrand cu tot
dinadinsul sa fundamenteze o psihoza de indepartare
normala a tineretului roman de poezia lui Eminescu
(II, pg.259), lasa sa se inteleaga provocator si eronat
cum ca, de ar fi liber cu adevarat subiectul Eminescu
(III, pg.23), acesta nici nu ar mai figura ca un pisc al
geniului romanesc: "Tot mai multi tineri nu vor sa mai
auda de o poezie care nu mai corespunde sensibilitatii
lor, iar la capitolul pe care Nicolae Manolescu i-l
consacra in Istoria critica a literaturii romane (2008),
rezervele, destul de severe, concureaza cu aprecierile
binevoitoare, si ar fi fost poate si mai nete,
daca subiectul ar fi cu adevarat liber� (III, 23)! Pe
langa faptul ca Manolescu l-a criticat ulterior pe
Boia pentru modul tendentios cum l-a interpretat,
aparandu-si cu onestitate demnitatea sa publica,
as dori sa contracarez opinia de mai sus a lui Boia
cu constatarea directa ca, pe de-o parte, nu este
impiedicat nimeni sa se exprime liber, iar, pe de alta
parte, tineretul si romanii in general il iubesc pe
Eminescu, pentru ca, prin geniul sau, inconfundabil
in lume, ni se exprima cel mai bine trairea ca neam!
Tot astfel ne simtim exprimati si in pictura, de catre
Nicolae Grigorescu, prin ale sale seducatoare "care
cu boi� � pe care Boia le socoteste in deradere ca
fiind "un potrivit brand de tara pentru Romania� (III,
pg.21) - desi el afirma raspicat ca nu vede pictura lui
Grigorescu ca pe o pictura iesita din comun (III,
pg.21), minimalizand-o, cum face de altfel si cu a
celorlalti pictori romani de seama: Theodor Aman,
Ion Andreescu, Stefan Luchian (III, pg.21) etc.
(va urma)
