Alexandru Moga
trecuse de 50 de ani,
din care jumatate ca
dascal in satul natal �
Cozma - cand sotia sa,
Ilca (nascuta Varodi),
i-a adus pe lume inca
un copil, al patrulea. Era in ziua de 18 februarie 1925.
Nimeni nu banuia atunci ca, odata cu numele,
Alexandru va mosteni de la tatal sau si indeletnicirea
acestuia, aceea de truditor pe ogorul invatamantului.
Urmeaza primele patru clase elementare la scoala din
Cozma, apoi trei clase gimnaziale la "Petru Maior�, in
Reghin , iar clasa a patra, la Liceul "Al.Papiu Ilarian�
in Targu-Mures. Se inscrie la Scoala Normala de
Invatatori din Gherla, unde frecventeaza doar primii
trei ani (1940-1943), deoarece in toamna anului 1943
se refugiaza la Ramnicu Valcea, dincolo de granita
vremelnica impusa prin Diktatul de la Viena. Continua
scoala normala la Blaj, unde, la sfarsitul anului scolar
1943-1944, obtine diploma de invatator.
Dar, la 20 iulie 1944, este incorporat in Regimentul 4
"Dorobanti� din Pitesti si este trimis la Scoala de Ofiteri
de la Ineu, langa Arad. Acolo a facut parte din
cunoscutul "Detasament Paulis�, care in luna
septembrie 1944 a purtat lupte crancene cu trupele
ungare si germane. Alexandru Moga ajunge din nou
la Ramnicu Valcea, iar de aici se intoarce acasa. In
asteptarea noilor autoritati, preotul satului, Vasile
Erseni � cumnatul lui Alexandru Moga �, impreuna cu
doua tinere absolvente de scoala normala, surorile
Ana si Victoria Man, redeschid scoala, cu toate
greutatile momentului. Asa se face ca Alexandru
Moga, la sfarsitul lunii decembrie 1944, este numit la
scoala din Cozma, unde preia clasele V-VII, iar cele
doua invatatoare continua fiecare cu cate doua clase
primare. Din lipsa personalului didactic, Alexandru
Moga va peregrina si prin alte scoli/localitati: Baita,
Milas, Santu, Dealul Brezei. Aceasta din urma
apartinea de Scoala Elementara de 7 ani nr.1 Reghin.
Revine in 1955 la Scoala Primara din Santu, unde este
si director. Aici va construi un nou local de scoala si va
depune o rodnica activitate social-culturala dupa toate
rigorile epocii. Tot in aceasta perioada promoveaza
examenul pentru gradul didactic "definitiv�.
Se casatoreste in anul 1962 cu Maria Truta, originara
din Santu, functionar-contabil la Sfatul Popular Reghin,
stabilindu-si domiciliul definitiv in oras. In 1965 se
transfera la Scoala Generala nr.4 Reghin (Apalina), iar
in 1974 obtine gradul didactic II, confirmand o pregatire
teoretica deosebita, o bogata si valoroasa experienta
la catedra. In cei 22 de ani petrecuti la aceasta scoala
de cartier, reuseste, prin constiinciozitate, tact didactic
si daruire fata de misiunea de dascal, sa fie iubit de
elevi si de parintii acestora, apreciat si stimat de colegi
si de conducerea scolii. Iar din partea Ministerului
Educatiei si Invatamantului i se confera titlul de
"Invatator Evidentiat�. In anul 1987 se pensioneaza,
dupa 43 de ani de munca fructuoasa in domeniul
invatamantului. Ulterior, Primaria municipiului Reghin
ii va decerna "Diploma de Excelenta� acordata
"pentru intreaga activitate profesionala si socialculturala
pusa in slujba binelui obstesc si pentru
conduita morala exemplara�. Prin Decretul 738/2002
i se confera Medalia "Crucea Comemorativa a celui
de-Al Doilea Razboi Mondial, 1941-1945�, "pentru
serviciile militare aduse statului roman...�.
Astazi, in al 90-lea an de viata, in casa sa din Reghin,
duce o viata linistita alaturi de sotie. Se intalneste din
cand in cand cu confratii � tot mai putini � de la
Asociatia Veteranilor de Razboi, participa la cate-o
activitate organizata la Biblioteca Municipala "Petru
Maior� si mai coboara duminica si in sarbatori la noua
biserica greco-catolica pentru a asista la liturghie.
Cel putin o data pe an, face un drum la Cozma
sa-si revada casa parinteasca, satul natal si sa se
reculeaga la mormintele parintilor si bunicilor, care
isi dorm somnul de veci langa zidul vechii biserici,
monument istoric din secolul XIV.
DORIN BORDA
