Romulus Guga, celebrul scriitor
cu o vocatie admirabila pentru
literatura si arta, s-a nascut in 2
iunie 1939 in Oradea, ca fiu al
Sarlotei Ercsey si al medicului
Ioan Guga. A trait si a creat multi
ani in Targu-Mures, trecand in
eternitate la 18 octombrie 1983.
De ce, oare, atatia mari scriitori
si poeti parasesc aceasta lume
zbuciumata de pe Terra in plina
creatie literara de geniu, lasand
un gol dureros in urma lor, precum
Eminescu, Labis sau Romulus
Guga?
Pe acest scriitor, cu certa
vocatie universala, il consider
creator de contemporaneitate,
prin tot ce a facut si tot ce a scris,
deoarece a imbogatit spiritul
uman si a sporit, in mod real,
comoara cunoasterii literare a
lumii, prin afirmarea unui crez
moral fara echivoc, iar prin opera
sa si-a manifestat gandirea
originala, observatia cotidianului
si inventia spirituala. Sub o forma
larg accesibila si de mare bunsimt,
prin opera sa s-a adresat
tuturor intr-un stil propriu, nu
intotdeauna receptat corect.
Opera sa (mentionez cateva
date sumare pentru cei tineri si
pentru cei care nu l-au cunoscut)
este complexa, manifestata in
mai multe domenii literare:
poezie, proza, dramaturgie. Ea
cuprinde trei volume de poezie:
Barci parasite, 1968 � cartea sa
de debut, apoi Totem, 1970, si un
volum editat postum, in 1986,
intitulat Poezii, cu o prefata de
St.Aug. Doinas. In cei 44 de ani
de existenta celebrul nostru
concetatean, scriitorul Romulus
Guga, a publicat cinci romane:
Nebunul si floarea, 1970 (premiul
Uniunii Scriitorilor), Viata
postmortem, 1972, Sarbatori
fericite, 1973, Paradisul pentru o
mie de ani si Adio, Arizona in 1974.
Ulterior a scris piese de teatru
jucate in intreaga tara, cum sunt:
Speranta nu moare in zori, 1973,
Noaptea cabotinilor, 1978
(premiul Uniunii Scriitorilor), Evul
Mediu intamplator, 1980, Amurgul
burghez, 1982. Piesele au fost
editate postum intr-un volum la
Editura Eminescu, 1984, seria Teatru
comentat, sub titlul Evul Mediu
intamplator.
Aceste piese, asa cum releva
comentariile si cum noi cei care leam
citit sau vazut, stim, inseamna
cu adevarat arta si denota ca
Romulus Guga a fost un mare dramaturg,
opera lui dramatica dainuind
in timp, tematica ei fiind mai actuala
ca oricand. Romulus Guga este un
scriitor universal, iar dupa ce va fi
tradus o va sti toata lumea. De
mentionat ca a facut si traduceri din
marea literatura a lumii: Jacob
mincinosul de Jurek Becker, 1978,
Uluitoarele aventuri ale lui Marco
Pollo de Willi Meinck, in colaborare
cu Ileana Foisoreanu, mama Voicai
Foisoreanu � sotia lui Romulus Guga.
A tradus din limba maghiara cartea
lui Suto Andras - Un leagan rosu pe cer.
Prin poezia, proza si dramaturgia
sa, Romulu Guga a dorit sa contribuie
la afirmarea binelui si a umanitatii,
prin modificarea caracteristicilor
negative, nefaste ale omului
si prin schimbarea lumii.
Un mare merit al lui Romulus Guga
este si faptul ca, in toata opera sa,
surprinde natura contradictorie a
relatiilor sociale, oscilatia omului
intre lasitate si demnitate, intre
egoism si altruism, si cauta � prin
toate mijloacele literare care i-au
stat la indemana � sa schimbe
caracterul omului si sa il determine
sa faca numai fapte bune si nobile.
Romulus Guga, prin toata opera
sa, demonstreaza ca nu doar cumplitele
vremuri traite de toate generatiile
luate in ansamblu conduc la
degradarea conditiei umane, ci si
omul insusi este responsabil de
destinul sau.
Pe acest distins umanist, cu o
cultura aleasa, precum reiese din
toata opera sa, l-am cunoscut in
anul 1971, pe cand era redactor-sef
al revistei Vatra din Targu-Mures,
prin intermediul altui mare umanist
si om de cultura � parintele protopop
David Lazar. Acesti doi mari oameni
de cultura, plini de umanism si de
intelepciune, mi-au fost adevarati
mentori spirituali. De la Romulus
Guga si protopopul David Lazar am
invatat multe lucruri de valoare, care
m-au calauzit si imi vor fi repere de
viata cate zile voi mai avea.
Intalnirile frecvente ale celor doi
barbati plini de intelepciune de la
Libraria Universala � care, din anul
1992 s-a numit Libraria Romulus Guga
� le am in minte tot timpul, iar
colegele mele, intelegand ca merita
respectul de care se bucurau,
apareau voluntar cu cate o ceasca
de cafea in sala de protocol a
librariei, unde aveau loc ceasurile
de taina si de cultura ale celor doi.
In acest cadru, alaturi de o ceasca
de cafea, ascultam cu atata pasiune
si interes dialogurile lor
despre oameni de cultura si arta,
despre marile opere literare, istorice,
dar si despre creatiile artistice
ale umanitatii in diferite perioade.
Pentru noi, librarii, a fost o adevarata
scoala a vietii intelectuale. De
remarcat faptul ca, atat Romulu
Guga, cat si protopopul Lazar David
manifestau o stima deosebita pentru
noi, slujitorii cartii, iar prezenta lor
in librarie ne bucura foarte mult.
Fie ca imaginea celor doua fiinte
nobile si pline de intelepciune sa
ramana tot timpul in memoria noastra
si sa ne fie repere in viata, iar Tatal
Nostru din ceruri � Marele Creator �
sa le asigure locul meritat si in
eternitate.
Din 1971, si mai ales dupa 1977,
cand am devenit seful librariei
amintite, pana in 1983, l-am intalnit
pe Romulus Guga permanent, cel
putin de trei ori pe saptamana, in
vizitele sale la sediul librariei, unde
fie citea, fie discuta idei literare,
aspecte ale istoriei romane contemporane
romane si universale, sau
facea comentarii pe marginea cartilor
importante ale umanitatii, care
se traduceau masiv in acea perioada,
iar uneori isi exprima chiar si
opinii politice obiective si indraznete
� in compania eruditului si la fel de
fascinantului parinte protopop
David Lazar. Se sfatuiau reciproc ce
carti sa cumpere, isi imprumutau
carti care nu existau in librarii si
cumparau masiv carte, mai ales
acele editii care se puteau obtine
doar cu rezervare prealabila, cererea
fiind mult peste oferta editoriala.
La fiecare intalnire se discutau
critic, pozitiv, cartile cumparate si
citite, astfel incat intreg personalul
librariei asista la adevarate
"prezentari de carte�.
Romulus Guga, dupa un timp, a
introdus la libraria care i-a purtat
numele, obiceiul de a face lansari
de carte cu public (de multe ori
libraria era neincapatoare, multimea
cititorilor atrasi fiind foarte mare si
din ce in ce mai mare pe parcursul
anilor) � in prezenta autorilor � fie
targumureseni, fie scriitori importanti
din intreaga tara, aducandu-i,
de exemplu, pe Marin Preda (cu "Cel
mai iubit dintre pamanteni�, carte
ulterior interzisa), pe Vasile Netea,
pe Augustin Buzura si multi altii si
invitand la lansari critici importanti
si chiar scriitori straini, cum ar fi de
exemplu, istoricul Keith Higgins sau
poetul Grigore Vieru.
La lansarile din librarie au participat
si mari scriitori maghiari, cum
ar fi decanul de varsta, Dl. Molter
Karol, poetul Szilagy Domokos,
prozatorul S�t� Andras sau
redactorul-sef al editurii Kriterion,
Domokos Geza, deoarece in atat de
blamata "epoca Ceausescu� nu
exista sovinism, iar colaborarea
intre oamenii de cultura era o
realitate � dupa care tanjim astazi.
Cu timpul, toti acesti scriitori au
deprins obiceiul de a vizita frecvent
libraria si de a sta la �suete literare�,
de la unii dintre ei avand multe de
invatat � cum ar fi domnii Lazar
Ladariu, Mihai Sin, Cornel Moraru,
istoricii Grigore Ploesteanu, criticul
literar Serafim Duicu, sculptorul
si scriitorul Ion Vlasiu, profesorii
Timotei Enachescu si Alexandru
Tosa, foarte tanarul pe atunci �
Valentin Marica si chiar si oameni
de stiinta cu preocupari literare.
Dar dincolo de toate aceste
exemple pozitive, trebuie sa
subliniez ca nu toti scriitorii erau
amatori de idei mari si nobile, nu
toti aveau acea larghete a
spiritului ca Romulus Guga si
ceilalti amintiti anterior, caci, spre
dezamagirea noastra, a librarilor,
unii dintre ei se ocupau in suetele
din librarie exclusiv de barfirea
confratilor si a operelor lor. Cu
toate ca senzatia neplacuta traita
pe atunci este de neuitat, nu voi
da exemple si am pomenit faptul
exclusiv pentru a evidentia, prin
contrast, exemplara probitate
morala a lui Romulus Guga, pe
care niciodata nu l-am auzit
barfind pe cineva, in toti anii cat
am condus libraria.
Nu vreau sa critic regimul
comunist, fiindca nu am inclinatii
pentru politica (cu toate ca am
avut de suferit destul de mult inca
din copilarie, fiind "copil de
chiaburi�) si pentru ca in incercarea
de a fi obiectiv, consider
ca perioada comunista nu poate
fi judecata grosso modo, integral,
deoarece poate fi divizata, cel
putin din punct de vedere cultural
in trei mari etape: prima � stalinista
si extrem de dura, a doua �
cuprinzand prima liberalizare in
cultura si pe piata cartii (19641970) si a treia perioada � cu
ultima liberalizare, dupa 1971 si
mai ales dupa 1981, caci dupa
aceasta data a disparut din
practica conducerii centrale
ordinul de a scoate unele carti
din librarii si biblioteci si de a le
interzice difuzarea, cum s-a
intamplat, de exemplu, si cu
romanul lui Romulus Guga
"Nebunul si floarea�.
Sa spunem ca acest articol
este o floare in amintirea marelui
scriitor.
IOAN OPREA,
un librar mandru
de profesia sa
