Stratul limbii romane (XXXIX)"/>

"Mult e dulce si frumoasa...„
Stratul limbii romane (XXXIX)

Distribuie pe:

Verbul

Clasificarea verbelor, avand criteriul, raportul dintre actiune si autorul
ei, a interesat intotdeauna pe specialisti.

Diateza, ca si articol in DEX, are doua acceptii (intelesuri). Primul:
diateza, diateze s.f. Categorie gramaticala verbala care exprima
raportul dintre subiect si actiunea verbului (din fr. diathese) extras din
DEX. Intrucat diateza presupune un raport sintactic (subiectul fiind
parte de propozitie), clasificarea verbelor in diateze a presupus, de la
inceput, mari dificultati.

In indo-europeana, verbul avea doua diateze: activa si medie.
Diferentierea se realizeaza tinandu-se seama de implicarea subiectului
in actiune. Diateza medie presupunea ca subiectul este, in parte, si
obiectul ei. In evolutia limbii se creeaza dublete. Unele verbe erau
considerate active, dar in acelasi timp erau incluse si la verbele
deponente cu sens reflexiv.

Deponent, -a, deponenti, -te adj. In gramatica latina, despre verbe
active cu sens reflexiv sau cu forma pasiva si inteles activ (DEX).
In limba latina, acelasi verb putea fi conjugat atat ca verb activ, cat
si ca verb apartinand diatezei medii. La Plaut, potire insemna "a face
stapan�, iar potiri "a se face stapan�. Unele verbe active nu numai ca
aveau desinente mediopasive, dar aveau si sens reflexiv: exista in
limba latina cateva verbe (de ex. fido, fidere, fisus sum � a se increde)
incluse in categoria verbelor semideponente, care sunt pe jumatate
active si pe jumatate pasive (avand, totusi, inteles activ). Sursa: Gh. I.
Serban, Culegere de texte latine, compendiu de gramatica, Editura
Porto-Franco, Galati, 1995, p. 147 si urmatoarele.

In manualul de Limba latina, autorii Viorica Balaianu si Constantin
Marinica mentioneaza doua conjugari: activa si pasiva.
In limba romana exista trei diateze: diateza activa, pasiva si reflexiva.
Diateza activa prezinta actiunea ca fiind facuta de subiectul
gramatical. "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / si nu ucid / cu
mintea tainele ce le-ntalnesc in calea mea�� (Lucian Blaga).
Diateza pasiva arata ca subiectul gramatical sufera actiunea, iar
autorul, cand este exprimat, e redat prin complementul de agent (din
Gramatica Academiei, p. 268).

Theodor Hristea introduce, in diferenta specifica a definitiei, termenul
de subiect logic (complement de agent). Pentru exemplificare se ofera
exemplul (intalnit si in manualele scolare!). Elevul este chemat de un
coleg (elevul � subiect gramatical) de un coleg � complement de agent.
Transformand constructia pasiva in constructie activa, complementul
de agent, subiectul logic � cel care, de fapt, realizeaza actiunea �
devine subiectul gramatical, se afla in nominativ, se acorda cu predicatul
si raspunde la intrebarea cine? Un coleg il cheama pe elev.

Profesorul de la Universitatea din Cluj, filologul de mare prestanta,
G.G. Neamtu, diferentiaza predicatul verbal (verbul la diateza pasiva)
de predicatul nominal (verb activ + nume predicativ). "Complementul
de agent este dovada sigura a diatezei pasive, imposibilitatea
aceluiasi complement de agent exclude in mod cert diateza pasiva:
Pomii sunt infloriti (se exclude complementul de agent)�. (G.G.
Neamtu, Elemente de analiza gramaticala, Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1989, p. 184.

Mult mai controversata este diateza reflexiva, despre care "ne vom
incumeta sa dezbatem� saptamana viitoare.

Stratul limbii romane (XXXIX)">

Lasă un comentariu