In memoriam
GHEORGHE BUZATU
(6 iunie 1939 � 20 mai 2013)
"Un om caruia i-a placut mai mult istoria decat viata�
"Gheorghe Buzatu a fost un istoric care, prin
opera sa, dar si prin curaj si riscul asumat, a
rascumparat prudenta injositoare a unor confrati,
insusindu-si un loc de frunte intre acei veritabili
istorici ale caror fapte si ecou vor creste candva
la infinit!� � RADU CIUCEANU
In breasla noastra, a istoricilor, desteptarea s-a
facut fara goarna. O explicatie imediata o gasim inca
din primii pasi istorici, fiecare l-au avut ca protagonist
pe faimosul Mihai Roller si a sa istorie compilata,
falsa si imperativa. Istoria, care reprezinta pentru un
popor asezat pe temelii de sute si mii de ani coloana
vertebrala, ar fi trebuit sa fie stanca in care sa-si rupa
coltii cei mai vajnici vizionari ai Rasaritului bolsevic.
Aceasta s-ar fi petrecut daca Romania si celelalte
tari cotropite de Armata Rosie eliberatoare nu ar fi
fost programata la Moscova intr-un procentaj de
interventie si protectie sovietica care a condus-o
intr-un ritm rapid nu numai la un regim politic favorabil
U.R.S.S.-ului � gen Finlanda �, dar si la o veritabila
rasturnare si distrugere a institutiilor statale.
In cadrul acestei viituri politice, muza Clio a avut
cel mai mult de suferit, iar epurarea Academiei Romane
a insemnat in fond nu numai o incarcerare a istoricilor,
dar si perspectiva funesta a unei alte istorii, care
n-a asteptat sa fie predata prin universitatile R.P.R.ului. Din fericire pentru generatiile de tineri
universitari, la catedra s-au mai strecurat (sic!) si
istorici de valoare care-si presarau cursurile cu
trimiteri la parintii istoriografiei romanesti, chiar daca
majoritatea erau interzisi, partial sau total.
Libertatea insangerata obtinuta in 1989, cu peste o
mie de victime rezultate din o interventie a extratere
strilor, fiindca nu ne putem imagina � cel putin
noi, participantii directi � ca fiind obtinuta printr-o
confuzie si o rafuiala dirijate de forte oculte care
urmeaza sa fie descoperite in secolele viitoare, a
intredeschis timid portile arhielor, iar curajul cercetatorilor
a inceput sa mijeasca.
Printre ei, cel putin in aria Moldovei, s-a inscris in
fruntea plutonului cel care va ajunge un mare istoric
recunoscut, respectat si, in cele din urma, chiar temut:
Gheorghe Buzatu. Personalitatea sa se inscrie alaturi
de contemporani de acelasi calibru: Florin Constantiniu,
Dumitru Sandru, Gheorghe Bratianu, David Prodan,
Camil Muresan, Ioan Lupas, Alexandru Lapedatu, Ion
Nistor, Silviu Dragomir, Constantin C. Giurescu, Andrei
Otetea, Adrian Radulescu, P.P. Panaitescu. A scris mult
dupa eliberare fiindca a simtit si mai mult. Opera lui se
intinde pe sute de articole si zeci de volume. A batut
arhivele din S.U.A., din Germania, Anglia si Federatia
Rusa (fondurile Komintern si Kominform ale Biroului
Politic al C.C. al P.C.U.S.). In arhivele bolsevice a
descoperit acea faimoasa directiva din 2 iunie 1947 a
NKVD-ului privind actiunile care se impuneau Poloniei
in procesul sovietizarii sale integrale. Materialul era
uluitor, iar cele 45 de puncte aveau un caracter general
pentru toate tarile ocupate de trupele sovietice.
Mentionam art. 40: "Atentie ca reprezentantii opozitiei
politice sa fie inchisi�, art. 41: "Trebuie impiedicata
reabilitarea celor condamnati in procese politice�, art.
45: "Trebuie ca la facultati sa ajunga cu prioritate cei
ce provin din cele mai joase categorii sociale, cei care
nu sunt interesati sa se perfectioneze la nivel inalt, ci
doar sa obtina o diploma� [1].
Va ramane in premiera caracterizarea unor lideri
comunisti de catre centrala Moscovei: Bodnaras este
privit ca "cel mai feroce instrument al Moscovei�, iar
in documentele din arhivele americane este taxat ca
"strain complet de neamul romanesc. Este inteligent,
extrem de ambitios, complet imoral, setos de lux si de
petreceri si adevarat maestru in tehnica de
propaganda, coruptie si dominatie sovietica�[2]. Din
aceeasi sursa, Ana Pauker si toata banda comunista
din Romania tremura inaintea lui Bodnaras. Dej nu este
nici el ignorat in arhivele americane: "Este crud, de un
fanatism feroce, ignorant, lipsit de orice sentiment uman
si un instrument perfect al Moscovei�[3]. Cat despre
Ana Pauker, analiza este si mai virulenta: "Este lipsita
de cultura, n-are talent oratoric, nici aparenta fizica
atragatoare; este insa un agent de executie extraordinar,
ca o masina infernala. Este vanitoasa, de o
ambitie fara limita, luxoasa, de o cruzime animalica si
imita pe Ecaterina a II-a chiar si in aventurile
amoroase�[4].
Dar prilejul nesperat de nimeni � chiar si de istoricii
cei mai vizionari � s-a ivit odata cu Revolutia din
decembrie 1989, cand mamaliga a explodat (sic!) si
multimile au prins gustul libertatii si a unei efemere puteri.
In anul 2000, Gheorghe Buzatu s-a alaturat unui partid
cu pretentii si afirmatii nationale care, dupa zisele unui
reprezentant al guvernului, avea posibilitatea, prin presa
si tribuna Parlamentului, sa exprime in clar interesul
national intr-o Europa in care fiecare natiune incerca
sa-si gaseasca un loc si un rol. Exista in viata oamenilor
politici, evident de inalta tinuta si valoare, momente
sau/si o singura clipa care-l defineste in tot ce are mai
inaltator si bine conturat in personalitatea sa. Si acest
moment care-l apreciem ca fiind in varful elocintei sale
a corespuns unui moment de larga audienta si
importanta in viata Romaniei postrevolutionare.
Sedinta Senatului din 3 noiembrie 2003, dedicata
definirii relatiilor externe ale Romaniei, a
insemnat pentru senatorul Gh. Buzatu o dezbatere
cuprinzand legea pentru ratificarea Tratatului de catre
Camera Deputasilor si Senatului. Remarca vorbitorului
este ca deja in 4 iulie 2003 de la Moscova a ridicat importante
probleme referitoare la trecut si viitor. Senatorul Buzatu isi
exprima opinia ca este greu de crezut ca Federatia
Rusa din momentul in care s-a semnat Tratatul isi va
schimba politica. De 300 de ani, politica Rusiei a fost
si va ramane aceeasi. Ne gandim la ce va fi Rusia
democrata de maine. Ramane de vazut, dar marile
puteri, asa cum a explicat foarte bine un cunoscut om
politic britanic, "nu au sentimente, ci ele au numai
interese�. Si oratorul conchide: si mie imi este foarte
greu sa cred ca din acest moment, din 4 iulie, dintr-o
data, Rusia isi schimba politica fata de Romania. [5]
Surprinzator ni se pare acum, intr-o realitate traita cu
emotie, predictia savantului roman fata de destinul
Basarabiei noastre. Oratorul se intreaba: Avem vreo
declaratie a Rusiei din care sa rezulte, anume, ca
Moscova se leapada � asta e termenul �, totusi, de
statul moldovenesc, de Republica Moldova? Nu avem.
Rusia este � ma rog, orice comparatie schioapata �
prezenta, dar ea nu se amesteca! Stiti dumneavoastra
cum sta situatia! [6]
Nu au trecut nici 11 ani de la cuvintele oraculare ale
istoricului Gheorghe Buzatu, si o putere rasariteana,
care, mereu si-a manifestat vocatia imperiala de cuceriri
si deznationalizare, incearca sa destabilizeze o pace
pe care nadajduiam cu totii sa fie cat mai lunga si spre
folosul natiunilor europene.
Prof. dr. RADU CIUCEANU
INST: Simpozion comemorativ dedicat marelui istoric
Gheorghe Buzatu
[1] Gheorghe Buzatu, Agrsiunea comunismului in
Romania, vol. I, ed. Paideia, Bucuresti, 1998, pag. 11
[2] Gheorghe Buzatu, Agrsiunea comunismului in
Romania, vol. I, ed. Paideia, Bucuresti, 1998, pag. 14
[3] idem
[4] idem
[5] Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, Dezbateri
parlamentare. Senatul, Anul 171 (XIV), nr. 141/3
noiembrie 2003, p. 25-32, 34;
[6] idem
(Sursa: Roncea.Ro, 20 mai 2014)
Au fost decernate premiile
Uniunii Ziaristilor Profesionisti
din Romania
Premiile Uniunii Ziaristilor Profesioni
sti din Romania pentru anul
2013 au fost decernate vineri, 16
mai, a.c. la Pitesti, prezenti fiind
prefectul judetului Arges, vicepre
sedintele Consiliului Judetean
si primarul municipiului
resedinta de judet.
Prin amploarea si modul in care
a fost gandita si realizata, Gala
Premiilor UZPR a devenit unul
dintre cele mai importante si
asteptate evenimente ale jurnali
stilor profesionisti din Romania si
din Diaspora.
Anul acesta, festivitatea a fost
gazduita de Biblioteca judeteana
"Dinicu Golescu� din Pitesti. A
aratat bine si a fost mediatizata
de posturile locale si centrale de radio si televiziune, de agentiile de
presa si de principalele cotidiene nationale si regionale.
Din cele peste 100 de materiale inscrise anul acesta in competitie,
juriul, alcatuit din profesionisti in domeniul mass-media, a stabilit un
top al lucrarilor pentru fiecare categorie de concurs: presa scrisa si
on-line, carte de jurnalism si de specialitate, emisiuni de radio si
productii de televiziune.
Lucrarile, indiferent de genul publicistic in care au fost realizate,
au reflectat si explicat, in cuvinte si imagini, ideile si obsesiile
Romaniei de azi, familiarul realitatilor romanesti. Criteriile de
evaluare au fost creativitatea si relevanta pentru tema concursului:
"Romania ca personaj�.
Au participat laureatii celor patru sectiuni, persoanele care au facut
subiectul materialelor publicistice, membrii Comitetului Director al UZPR,
alti membri ai Uniunii, oficialitati ale Administratiei locale si de stat,
personalitati ale vietii publice si culturale, colaboratori si invitati.
Dozajul bun intre invitati, imagini, evenimente, analiza lucrarilor
prezentate in concurs, ingredientele artistice � adevarate demonstratii
de talent, perseverenta si seriozitate, au transformat cele trei ore ale
Galei Premiilor UZPR 2013 intr-un spectacol demn si el de un premiu.
Cateva dintre momentele festivitatii de premiere au fost surprinse in
imagini de artistul fotograf Catalin Ovreiu, membru al UZPR.
(Sursa: www.uzpr.org)