In memoriam
CORNELIU ANCA

A trecut la cele vesnice in tumultul sarbatorii Invierii Domnului
Iisus, asa cum anticipase: "Trecand inspre al toamnei anotimp/Cu
visul coborat catre durere/O floare luminoasa ca un nimb/Am
asezat pe rug de inviere�. Asa s-a despartit de lume prietenul si
colaboratorul nostru CORNELIU ANCA, poet, inzestrat cu har, cu
un imens bagaj de cultura.
Calit dintr-un aluat bine framantat, Corneliu a trudit la nazuinta
de scriitor inca din anii de scoala. Scrisul sau, ca unealta de
cugetare si reprezentare, scormonind experientele umane si
cautand fara sovaire idealurile de dreptate sociala. A fost un om
al cetatii, un patriot roman cu suflet mare, care si-a iubit pamantul
natal, oamenii locului, astfel incat romanul "Vanatoarea de bizami�
se identifica pana la ultima fibra, pana la cea mai curata lacrima,
cu viata, starnind sensibilitatea cititorului.
Corneliu Anca acopera prin vers si metaforic zone intinse ale
existentei, gandurile sale asezandu-se statornic in cuvantul iubitor
de tara, de natura, de oameni, al iubirii de grai romanesc, intr-o
fecunda ingemanare de optimism si nostalgie. Expresiva este si
legatura cu natura din poezia "Ora tarzie�: "Pe Gudea curg
apele-n clocot/Din apa izvoarelor vie;/Se-aude un dangat de
clopot,/Pe Gudea e ora tarzie�.
Corneliu Anca si-a iubit nespus cele doua fete si baiatul, si-a
venerat familia, si nu a uitat o clipa ca aici este mostenirea sa.
Poetul avea in sange valorile morale si culturale pe care le-a
promovat in reviste si ziare: "Romania literara�, "Vatra�, "Viata
militara�, "Cronica satmareana�, "Cronica Sibiului�, "Flacara�,
"Mapamond Magazin�, precum si in cotidianul nostru, "Cuvantul
liber�, al carui colaborator statornic a fost, si pentru care ii aducem
un pios omagiu si-i vom pastra o vie amintire.
Corneliu Anca a fost sufletul cenaclului "Gheorghe Sincai� din
Targu-Mures. A condus cu pricepere si har gazetaresc revista
"Aurora�, implicata in viata culturala, cu merite notorii.
In urma sa poetul lasa o opera densa, o frantura din viata sa
consacrata cu predilectie poeziei, frumosului din oameni.
In poezia "Uitarea�, ne da un semn: "Cadranul umbrei licarind
se scurge-n vesnicii,/Cu pleoapa zarii desenand potrivnice stihii,/
Oricate ganduri vor rodi se irosesc in cer,/Oglinda stelelor trezind
uitatul giuvaer�, asa isi luneca sterpele priviri pe ultimul raspuns,
cuprins in tonuri stihuind, lasand in urma gandul curat al rudelor,
prietenilor si colaboratorilor la cel care a fost si ramane Corneliu
Anca, suflet generos si curat.
Adio, draga prietene Corneliu Anca! Fie-ti pomenirea vesnica,
precum in romanul "Mileniul Trei�.

Prietenii si colaboratorii
cotidianului "Cuvantul liber�, Targu-Mures

Lasă un comentariu