Haladuind pe drumurile tarii, spre Parlamentul Europei

Intr-o zi cu ploaie mocaneasca,
am avut ocazia sa-l intalnim prin
Sighisoara pe Mircea Diaconu,
candidatul independent in
alegerile pentru Parlamentul
Europei, hotarat sa haladuie pe
cont propriu zeci de localitati din
intreaga tara. Mircea isi croieste
un drum al sau si al tarii, avand
certitudinea ca, odata ales in
forul Parlamentului European,
glasul si doleantele Romaniei vor
fi bine timbrate si receptate.
Nu m-am putut rabda sa nu-i
pun cateva intrebari.
Rep. Domnule Micea Diaconu,
in postura in care va aflati, de
candidat, va simtiti cumva ca
"intre ciocan si nicovala�? Pe
de o parte Ponta, voalat, va
curteaza, dar, in acelasi timp, ca
fost coleg de partid, il aveti si
pe Crin Antonescu, ambii complotand,
stergandu-va de pe
listele fostului USL, cu ocazia
alegerilor parlamentare din
Romania, in 2012. In situatia
in care veti fi ales, exista
eventualitatea sa candidati la
viitoarele alegeri prezidentiale, din
toamna acestui an?
Mircea Diaconu: Ce sa spun,
atunci cand amandoi erau la
parlamentarele nationale, Ponta
avea cumva dreptate, fiindca era o
presiune greu de stabilizat, eram pe
o lista de unsprezece puncte, pe
care i-a dat-o domnului Barosso.
Intr-un fel il inteleg. Celalalt n-avea
niciun motiv� Insa nu aceasta e
problema, fiindca e un fenomen ce
s-a petrecut recent cu strangerea
de semnaturi. A fost ceva nesperat,
exploziv, a tulburat procente, relatii,
negocieri, s-a miscat toata plaja
politica. Intr-adevar, unii trag intr-o
parte, altii in alta, a aparut un fel de
vacuum pe care il simt. M-am ferit
cat am putut, am primit tot felul de
invitatii, telefoane, intalniri, cunoscand
pataniile altora, le-am refuzat
elegant, nu m-am dus nicaieri, nu am
vorbit cu nimeni, chiar daca persoanele
erau de o prima marime. De
aceea am plecat singur in acest
inedit parcurs, lasand totul
deoparte, avand ca obiectiv
intalniri cu cat mai multi oameni.
Rep. Ceea ce se intampla cu
dumneavoastra pe taramul optiunii
politice poate fi si un
barometru, lumea va simte
aproape, de ceea ce isi doreste.
Mircea Diaconu: Ar trebui
sa-si dea seama cei care se
pricep, oamenii de stiinta, sociologii,
politologii, inseamna ca e o
energie serioasa in tara aceasta.
Lumea este rezervata, dezamagita,
plina de nemultumiri,
trebuie sa o iei in seama, nu
trebuie sa faci abstractie
omitandu-i doleantele.
In ceea ce priveste ultima parte
a primei intrebari, privind optiunea
de a accede spre prezidentiale,
deocamdata ma abtin sa am
un punct de vedere, dar daca nu
voi fi lasat in pace si voi fi in
continuare luat in colimatorul
atator obstructionari s-ar putea sa
iau in calcul si o astfel de abordare.
La finalul acestei frugale
intalniri, Mircea Diaconu a mai
avut ragazul vizitarii unei expozitii
de pictura, aflata in incinta Casei
cu Cerb, apreciind la superlativ
verva culorilor, sensibilitatea
artistului pictor, luand apoi "cap
compas� drumul spre TarguMures, cu acea masina hurducaita,
care l-ar putea face pe
orice politruc cu blazon sa
roseasca. Numai ca Mircea nu-si
uita obarsia, totul la el pare firesc,
poate si de aceea intalnirile pe
tot traseul parcurs sunt socotite
intalniri ca intre colegii de scoala,
pline de verva si savoarea tihnita
a revederilor placute, pritocite de
o vorba datatoare de speranta
mult asteptata, ca o dorinta de
primenire, de regasire, de reinviere.

Lasă un comentariu