BARDOS „ B„RDOS „ BARDOSIU „ BARDESTI (1496-2014) (I)

Satul Bardesti este asezat in emisfera nordica fata de Ecuator,
strabatut de paralela de 46�36' latitudine nordica si in emisfera estica
fata de Primul meridian, strabatut de meridianul de 24�31' longitudine
estica; in partea de sud-est a Campiei Transilvania (situat la nord de
raul Mures), subunitate a Podisului Transilvania, in cadrul lui fiind
situat in zona central-estica, la 7 km de resedinta judetului Mures,
municipiul Targu-Mures (gara), comuna Santana de Mures. Vechia
Vatra a satului se afla la 2 km de punctul numita Gura Bardasului,
respectiv contactul cu drumul Tg.-Mures - Sabad (Voiniceni), pe
terasele paraului Buna, Suseni, pana la varsarea paraului Fanate in
paraul Buna, formand paraul Bardesti. In prezent, Vatra satuluiintravilanul,
s-a extins spre est, cu precadere, pana la Gura Bardasului
si Gatul Bardasului. Hotarul are o suprafata totala de 585, 95 ha, din
care 385, 95 ha suprafata agricola si 199, 85 ha neagricola. Suprafata
agricola este formata din: Arabil = 286,00 ha; Pasuni = 55, 60 ha;
Fanete = 41,20 ha; Vii = 2,55 ha; Livezi = 0,60 ha.

Suprafata neagricola: Paduri = 145, 90 ha; Tufisuri = 8, 65 ha; Ape =
2,80 ha; Neproductiv = 13,70 ha; Drumuri = 7,80 ha; Constructii = 21,00
ha. De asemenea, locuitori din sat mai detin terenuri, astfel: pe teritoriul
orasului Tg.-Mures (Ratul Orasului) 20 hectare; pe teritoriul Santanei
de Mures (dincolo de paraul Voiniceni) 13 hectare.(Sursa: Cadastrul
funciar general Tg.-Mures, Anul 2012) Bardestiul are o populatie de
500 locuitori si 210 case. (Arhiva Primariei Santana de Mures,
Recensamantul populatiei 2012). Conditiile pedo-climatice din Valea
Bardestiului au oferit din cele mai vechi timpuri posibilitatea dezvoltarii
unei asezari omenesti. Sapaturi arheologice organizate nu au avut loc.
Valeriu Lazar, profesor de istorie veche si arheolg, Doctor in istorie,
specializarea in arheologie preistorica, in anul 1988 a facut o
cercetare de teren, o periegheza-periere de teren in judet, la Bardesti
rezultand in partea de nord-est a satului, la liziera padurii spre Voiniceni
(2), o culegere de pe suprafata solului a unor fragmente ceramice din
epoca eneolitica, cultura COTOFENI, si din epoca bronzului timpuriu,
cultura NOUA, consemnate in lucrarea Repertoriul arheologic al
judetului Mures (pagina 224, Editura Ardealul, Targu-Mures,1995).

Epoca bronzului este etapa de cristalizare, de constituire a
comunitatilor tracice, stramosii nostri directi, din care a facut parte si
satul nostru. Pentru celelalte epoci antice, epoca fierului, nu au fost
aduse dovezi materiale, aceasta neinsemnand ca viata oamenilor pe
aceasta vale retrasa dintre dealuri acoperite de paduri n-a continuat.
Numele localitatii de BARDOS-BARDESTI provine de la ocupatia
vechilor locuitori, cioplitori in lemn cu barda. Acest cuvant "barda� la
origine poate fi celt, stiindu-se ca celtii au adus in Transilvania
prelucrarea bronzului din partea centrala a Europei, iar mai tarziu, tot
de acolo, si prelucrarea fierului, unealta-arma, barda, intrand in
vocabularul dac, daco-roman si in final in cel romanesc, iar mai apoi
in vocabularul maghiar.

Locuitorii fiind numiti bardasi, de la acestia satul s-a numit
Bardos � Bardesti.

Era o civilizatie rurala-sateasca, orala (nescrisa), cunostintele fiind
transmise prin viu grai, a lemnului in cazul nostru, lemnul padurilor din
jur fiind materie prima pentru confectionarea cu barda a casei, a coniei,
a poietii, a mobilierului, a unor unelte (plug, grapa, roata, grebla, furca,
razboi de tesut, vartelnita, cupa, mierta etc.), a unor vase, a cotetelor,
iar pentru intreaga comunitate a bisericii si a crucilor.

(Va urma)

Lasă un comentariu