Direct si la obiect
Ce vrei sa te faci cand esti mare?

Ancheta noastra

Exact la mijlocul lunii aprilie
2014, pe un post de televiziune din
Bucuresti, fostul ministru al Invatamantului,
Ecaterina Andronescu,
cu o fata de inocenta, declara ca
"Eu sunt o persoana a constructiei
nu a distructiei�. In ce ma
priveste, cred in spusele profesoarei
universitare. Insa, din cate
se stie, pe vremea cand era la
conducerea Ministerului Educatiei,
au fost decapitate scolile profesionale,
probabil pe considerentul
ca si asa absolventii acestora nu
vor avea multe sanse sa prinda
vreun loc de munca, mai cu seama
in unitatile economice ale statului
roman. Cate unitati economice
sunt cu capital majoritar de stat?
Ei, dar nu desfiintarea invatamantului
profesional a contribuit
la ingrosarea numarului somerilor
in randul tineretului, ci si alte multe
cauze care tin de amplul fenomen
al economiei de piata. Fiecare guvern
perindat la carmuirea tarii a
venit cu... promisiuni peste promisiuni,
multe dintre ele neonorate,
ca de pilda crearea locurilor de
munca pentru tinerii absolventi din
invatamantul preuniversitar si
universitar. In special a acestora.
Reformele devalmasite nu au avut
efectul scontat si, uite asa, ne
aflam, de multi ani, intr-o goana
nebuna dupa un castig decent, conform
pregatirii de specialitate. Care
este perspectiva tanarului in societatea
romaneasca de astazi, ce
drum isi poate alege el in viata, cine
il poate ajuta sa se realizeze? Intrebari,
intrebari, care-i bantuie atat pe
ei, pe educatori, cat si pe parinti.
Multi sunt dornici sa se aleaga cu o
profesie durabila, care sa le tina de
"cald� toata viata. La inceput de
martie si spre mijlocul ei, am intreprins
o ancheta in randul elevilor din
scolile gimnaziale "Petru Maior�,
Capusul de Campie, Iclandu Mare,
comuna Iclanzel, comuna Papiu
Ilarian, din Targu-Mures, Colegiul
National "Al. Papiu Ilarian� si Liceul
Tehnologic "Gheorghe Marinescu�,
ambele din Targu-Mures. Pentru
sprijinul acordat, multumim profesorilor
Mihai Stavila, Petre Nemes,
Gabriela Borda si Simion Virgil Bui.
Intrebarea adresata elevilor din
clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a,
a X-a, a XI-a si a XII-a a fost: Ce vrei
sa te faci cand esti mare? Raspunsurile,
in pagina de ziar, stimati
cititori. Comentariile va apartin!
Si, acum, o selectie a raspunsurilor
elevilor� fara nume. Scoala
Gimnaziala "Petru Maior�, clasa a
V-a: "Vreau sa ma fac fotbalist�;
"Farmacista sau doctorita de copii,
nu sunt inca sigura�; "Columbofil, ca
si mosul meu. Deci, crescator de
pasari�; "Avocat�; "Vanzatoare�; "O
sa merg la mecanica auto�;
"Politist�; "Tractorist�; "Mecanic
auto si un fotbalist�; "Educatoare�;
"Manager pentru constructii�;
"Sofer�. Clasa a VI-a: "Doctor
veterinar, imi plac animalele si vreau
sa le ajut�; "Actrita sau macar
invatatoare de muzica�; "Zidar�;
"Sofer pe masina mare�; "Artista, e
o meserie buna pentru mine, imi
place sa desenez�; "Doctor uman�;
"Medic pediatru sau macar asistenta
unui medic pediatru�; "Visul
meu e sa fiu mecanic de masini,
tractoare, calculatoare�; "Tehnician
in agricultura�; "Pompier neinfricat�;
"Sofer pe TIR�; "Soferita pe masina
mica�. Scoala Gimnaziala Iclandu
Mare, clasele a VIl-a si a VIII-a:
"Medic veterinar�; "Fermier�; "Politist
criminalist�; "Veterinar�; "Profesoara�;
"Actrita�; "Fotograf�; "Avocat�;
"Tractorist si mecanic�; "Un
cantaret cunoscut�; "Educatoare�;
"Invatatoare�; "Constructor�; "Electrician�;
"Vanzator�; "Farmacista�;
"Medic�; "Militar�. Scoala Gimnaziala
din comuna Papiu Ilarian,
clasele V-VIII: "Bucatareasa�;
"Pictorita�; "Ospatar�; "Manichiurista�;
"Secretara�; "Profesoara
de biochimie�; "Profesor de biologie,
de fizica si chimie�; "Prezentator
meteo�; "Profesor de geografie�;
"Bucatar sef�; "Presedinte�; "Psiholog�;
"Inginer agricol�.
La intrebarea adresata au raspuns
123 de elevi, care, inca la o
varsta frageda, a celor dintai dorinte,
au optat pentru profesiile:
mecanici auto, specialisti agricoli
(ingineri, tehnicieni, veterinari,
fermieri, tractoristi) � 26; dascali
(profesori, invatatori, educatori) �
24; lucratori comerciali - 10; soferi �
14; juristi � 7; medici - 9; farmacisti �
4; constructii - 4; politisti - 6; artisti 5; electricieni - 2; psiholog - 1; altii 15, dintre care un presedinte. La
sistemul sanitar am inclus medici,
asistenti medicali, infirmieri.
Revenind la localizarea anchetei
noastre, de pilda, la Liceul Tehnologic
"Gheorghe Marinescu� din
Targu-Mures, la clasele a X-a B,
profil matematica-informatica, 16
elevi doresc sa urmeze specializarea
pentru care se pregatesc
acum: 6 pentru medicina, 1 aviatie
si 2 inginerie; la clasa a XI-a F
filologie, situatia se prezinta astfel:
6 doritori la medicina, 4 in Politia
Romana, doar 5 la filologie (din
totalul de 21 de elevi) si 6 la drept;
la clasa a X-a G, stiinte socialegermana:
4 filologie, 2 economie,
2 drept si cate unul la psihologie
si arhitectura (10 elevi chestionati),
la clasa a X-a A, matematicainformatica:
5 medicina, 2 fizica.
159 de elevi din clasele a XII-a E
(stiinte sociale), a XII-a A (matematicainformatica), a XII-a G
(stiinte sociale), a XII-a C (stiintele
naturii) si a XII-a D, de la Colegiul
National "Al. Papiu Ilarian�, acela
si profil, au raspuns anchetei,
pronuntandu-se astfel, ca optiune:
51 pentru medicina, 52 � politehnica,
47 � facultati umaniste, 6 �
stiinte economice, 3 - drept. Deci,
nici unul nu a ales informatica ori
stiintele naturii. Filologia, matematica
le-am inclus la stiinte
umaniste. Din cele prezentate,
lesne se poate observa orientarea
scolara a elevilor supusi
anchetei noastre.

Primari si viceprimari ai Targu-Muresului

Dr. EMIL SABAU

Intr-un articol publicat in luna
aprilie a.c., al ziarului nostru,
transmiteam cititorilor informatii
despre cel dintai primar al TarguMuresului, numit imediat dupa
eliberarea orasului de sub stapanire
horthysta. Era ziua de 6 octombrie
1944, cand a fost nominalizat
pentru functia de primar dr. Petre
Musca, printr-un Proces-verbal al
Diviziei 1 Mixte Munte, comandata
de generalul de brigada Ioan
Beldiceanu. Ca ajutori de primar au
fost numiti dr. Emil Sabau si dr. Izs�k
Iosif. In acest articol, date despre
viceprimarul dr. Emil Sabau, puse
la dispozitie de prof. univ. dr.
Marius Sabau.
Intr-o familie de tarani din
Grebenisul de Campie s-a nascut,
in anul 1903, Emil Sabau, fiind al
treilea copil din cei 11. A invatat
sa scrie si sa citeasca, sa socoteasca,
la scoala satului, dupa
care se indreapta spre TarguMures si se inscrie la Liceul romanocatolic maghiar. Pe cand avea
16 ani (1919) devine elev al celui
dintai liceu romanesc de pe Valea
Muresului, nou infiintat, "Alexandru
Papiu Ilarian�. Aici va fi absolvent
al promotiei anului 1923. Cursurile
fara frecventa ale Facultatii de
Drept a Universitatii din Cluj le
urmeaza intre 1923-1928, obtinand,
in 1932, titlul de doctor in drept si
diploma de avocat. Insa, precizam
faptul ca, pentru a-si putea onora
cheltuielile de studiu, s-a angajat
(1924) ca pedagog la Scoala Normala
de baieti din Nasaud, la
aceasta scoala functionand ulterior
ca profesor suplinitor (1924-1932) si
subdirector (1931-1932). Dupa efectuarea
stagiului militar la TarguMures, in 1933 este numit ajutor de
judecator la Aradul Nou, in anul
urmator, 1934, revine pe plaiuri
muresene si va fi sef birou financiarcontabil
la Primaria orasului. In anul
1936 isi uneste destinul, prin casatorie,
cu Eugenia, fiica protopopului
onorar greco-catolic Ioan Dredetianu.
Vin vremuri grele pentru romanii
din partea de nord a Ardealului,
cedata Ungariei horthyste, in urma
Diktatului de la Viena, 1940. Este
nevoit sa renunte la postul ce-l
ocupa in Primaria Targu-Mures, si,
impreuna cu alti functionari, se
angajeaza la Banca Albina, ca si
casier, post pe care-l slujeste pana
in 1944. Imediat dupa actul insurectional
de la 23 August 1944 este
arestat de autoritatile horthyste,
banuit fiind de acte dusmanoase. Si,
apoi, in octombrie 1944, dupa eliberarea
orasului, este numit ajutor de
primar, prefect era pe atunci prof.
Ioan Bozdog. Ramane in functia de
ajutor de primar pana dupa alegerile
din 1946, cand isi reia functia la
serviciul financiar al Primariei. Dr.
Emil Sabau a mai functionat la
Scoala Industriala (din 1949), pe post
de contabil; la ILEFOR Targu-Mures,
jurisconsult si, din 1962, in calitate
de consilier juridic. La ILEFOR va
functiona pana in 1966, cand dr. Emil
Sabau trece la cele vesnice. A avut
cinci baieti, toti au urmat studii
superioare, stabiliti la Targu-Mures,
cu exceptia unuia care a decedat
in anul 2007. Locul de veci al dr. Emil
Sabau se afla in Cimitirul Bisericii
de piatra din Targu-Mures. O floare
pe mormantul lui si o pioasa
aducere aminte!

Punctul pe "i�

Paradoxuri?

De mai bine de 20 de ani, Romania traieste sub spectrul
paradoxurilor, a "inventiilor� politice fara prea multa eficienta atat
in plan economic, cat si social, ori al nivelului de trai.
Reformele guvernantilor perindati la carmuirea tarii s-au dovedit
a fi apa de ploaie, ori praf de... inchis ochii. Romanii s-au bulucit
la trecutele alegeri pentru mult asteptata schimbare. In ce? S-au
bulucit, intr-o veselie colectiva, si, iata, sunt astazi ramasi cu
buzele umflate, cu buzunarele golite de taxe, impozite inmultite,
de scumpiri in valuri-valuri.
Guvernul acesta, al olteanului infumurat, ingamfat, ne rade in
nas, si o face cu nonsalanta. Opinia celor multi, ba chiar a
cohoartelor de alegatori imbulzite la sectiile de votare pentru marea...
dezumflare, nu conteaza catusi de putin. O fi avand Ponta ce o fi
avand cu asa-zisul regim Basescu, dar cu noi, cei multi (la care face
deseori referire publica), ce o fi avand? Stie el, marele conducator
de partid si de guvern ca detine puterea absoluta, mai ales acum ca
a scapat de liberali. Stie ca nimic nu-i poate sta in cale, in luarea
deciziilor, nici macar opozitia. Voturile sunt ale PSD, PC, UNPR, UDMR.
Cu toata opozitia presedintelui tarii, Traian Basescu, acciza cu
"adrisant� direct motorina nu a putut fi stopata de la aprobare.
Tara noastra are resurse energetice, in speta petroliere, Austria
nu se poate lauda cu asa ceva. Cu toate acestea, la noi litrul de
motorina costa 1,40 euro, in Austria � 1,31 euro. Si in Slovenia, in
Franta, litrul de motorina este mai ieftin, ca sa nu mai vorbim de
Luxemburg: 1,18 euro. Cioace cum ca transportatorii vor fi
"recompensati�. Si atunci cum se face ca cei de pe TIR-uri, adica
camionagiii, se alimenteaza in Austria, ba chiar in Franta. Fac acolo
un plin si le ajunge sa parcurga linistiti vreo 3.500 de kilometri. La
noi, in tara, se aprovizioneaza cu motorina doar local. Insa, unde
este marea "armata� a detinatorilor de autovehicule inmatriculate,
ei ce beneficii au in urma accizei, pe care unii o numesc "a lu�
Ponta, pontosu�u�? Niciuna. Isi bate joc pur si simplu acest mare
partid pesedist de multimea de rand. Rusine mai mare ca asta nici
ca mai trebuie. Un partid care, acum, s-a infratit cu dracu�! Stam,
tot stam, si ne intrebam: paradoxuri?

Insemnari

O carte de� 25 de bani?

Cele ce urmeaza s-au petrecut la o unitate
de comercializare a cartilor, produselor de
papetarie, rechizitelor etc. In magazin intra un cumparator si cere o
carte careia ii indica titlul. Este servit prompt si intreaba: "Cat costa?�
"25 de lei� ii raspunde vanzatoarea. Omul cu cartea scoate din
buzunar o bancnota de 10 lei si o asaza pe tejghea. Apoi incepe a
rasfoi cartea. "O, da, am vreme sa o citesc acasa�. Trec cateva
clipe, cumparatorul se uita la bancnota, din nou rasfoieste cartea si
iarasi zice: "O citesc acasa�. Vanzatoarea tace, nu spune un cuvant.
Usor iritat, cumparatorul intreaba: "Nu-mi dati restul?�. Vanzatoarea:
"V-am spus, cartea costa 25 de lei�. "Scuzati, credeam ca 25 de
bani�. Omul lasa cartea pe tejghea, isi ia bancnota si... "Vin mai
tarziu�. Interesandu-ma, mai tarziu, daca respectivul cumparator a
revenit, vanzatoarea mi-a dat raspuns negativ.
Ce ti-e si cu unii oameni din lumea de azi. Pai, cum, o carte de
peste 400 de pagini sa valoreze 25 de bani?!

Amintiri din... Radio!

E mult de-atunci, e-o vesnicie, spune
poetul, si, totusi, amintirile nu au intrat
definitiv in "tunelul timpului�. Imi aduc
aminte ca, in anul 1973, prin mijloc de
primavara, eram practicant la Studioul de
Radio Targu-Mures. Zile, saptamani
frumoase, interesante ca profesie, in
care am legat prietenii, mi-au fost date
sa le traiesc in acel colectiv de radiofoni
sti. Repet, eram doar practicant, fara
vreo pretentie de a ramane.
Printre alte cele treburi jurnalistice in
radiofonie, redactam stiri. Felurite stiri,
asa cum ma pricepeam la vremea aceea.
Era in preajma marii sarbatori a Zilei
Internationale a celor ce muncesc �
1 Mai. Mi-a cazut in sarcina sa redactez
un grupaj de stiri pentru emisiunea din
dimineata acelei zile sarbatorite,
intr-adevar, cu fast, dupa principii...
muncitoresti. Am redactat acel grupaj, a
ajuns la fonotecat si, apoi, la viza,
aceasta insemnand bun de difuzare pe
post. Eu n-am mai revazut pe banda
magnetica acel grupaj, care avea si
cortina muzicala aleasa, bineinteles, de
mine. A doua zi, adica la 1 Mai, ascult
ceea ce am realizat. Totul a fost bine, pana
la un punct. Melodia propusa drept
cortina muzicala a fost scoasa din
grupajul radiofonic. Am trait surpriza, una
neplacuta, ca sa spun adevarul pe fata.
Am cugetat la motivul scoaterii ei din
grupaj si l-am aflat aproape imediat.
Melodia aleasa nu era "perceputa� a fi
in ton cu luna in care ne aflam, ea
numindu-se "Anotimpul florilor�. O
melodie tare frumoasa, care se mai
auzea pe posturile de radio romanesti.
Insa, cel cu viza, redactorul-sef adjunct
(numele lui nu-l divulg, ce rost ar avea
acum?), a considerat ca nu se cade ca
la o zi de 1 Mai sarbatorita la noi, in
comunism, melodia sa fie interpretata in
limba franceza. Trebuia una "muncitoreasca�.
A fost schimbata, cu alta, care
avea ceva cu� pasarici! Era, intr-adevar,
un cantec cu pasaricile, interpretat,
parca, de Margareta Paslaru. Ei,
pasarici, tot de primavara, nu? Amintiri
de 1 Mai, din... Radio!

Lasă un comentariu