MAI ARE VREUN SENS JURAMANTUL LUI HIPPOCRATES?

"Odata admis printre membrii profesiunii de medic:

Ma angajez solemn sa-mi consacru viata in slujba umanitatii;

Voi pastra profesorilor mei respectul si recunostinta care le sunt datorate;

Voi exercita profesiunea cu constiinta si demnitate;

Sanatatea pacientilor va fi pentru mine obligatie sacra;

Voi pastra secretele incredintate de pacienti chiar si dupa decesul acestora;

Voi mentine prin toate mijloacele onoarea si nobila traditie a profesiunii de medic;

Colegii mei vor fi fratii mei;

Nu voi ingadui sa se interpuna intre datoria mea si pacient consideratii de nationalitate,
rasa, religie, partid sau stare sociala;

Voi pastra respectul deplin pentru viata umana de la inceputurile sale chiar sub amenintare
si nu voi utiliza cunostintele mele medicale contrar legilor umanitatii.

Fac acest juramant in mod solemn, liber, pe onoare!�

Asa suna juramantul nobil pe care il face
orice absolvent al unei facultati de medicina,
in momentul in care paseste intr-o
profesie neobisnuita, care cere cunostinte
si profesionalism, combinat cu daruire si
omenie. Undeva, pe drumul realizarii profesionale,
unii dintre medici uita subit fiecare
cuvant rostit la inceput de drum. Pentru unii,
probabil ca rostirea acestui juramant nu a
reprezentat altceva decat un moment festiv,
fata de ceea ce ar fi trebuit sa reprezinte,
respectiv un act de legamant profesional
sau moral obligatoriu pentru toti medicii.
Mai mult decat atat, nu este urmarit in
executare de nicio organizatie profesionala.
Ar fi interesant sa se monitorizeze modul in
care lacomia, desconsiderarea si lipsa de
demnitate deformeaza nobletea profesiei
de medic. Contributia la asigurarea de
sanatate, pe care o plateste un angajat cu
salariul minim de 850 de lei, este de 55 de
lei. Iar daca, cumva, salariul iti este dublu,
contributia se ridica la cateva sute de lei.
Asta inseamna, domnilor medici, ca in
fiecare an orice angajat contribuie la
sanatate cu cel putin 660 de lei. Va informam
ca nu ne imbolnavim zilnic, nici macar in
fiecare an, dar cand o facem ne vine foarte
greu sa intelegem de ce trebuie sa ne
cumparam, de la seringi si pana la medicamente,
tot arsenalul pe care il presupune
actul medical. Mai mult, asistentele sunt
atat de dragute sa ne informeze ca domnului/
doamnei doctor nu ii place sa
consulte inainte de a primi plicul, incat nu
poti sa nu te intrebi care sunt tarifele
practicate in sectorul de stat atata timp
cat bietul de tine nu ti-ai permis sa mergi
la un spital privat si ai considerat ca ai
dreptul sa beneficiezi de ajutor de
specialitate in virtutea contributiei achitate
in mod constiincios.
Bineinteles ca nu ai vrea sa fii tratat ca o
bucata de carne nefolositoare si ai aprecia
daca ti s-ar da putina atentie, asa incat sa
nu mai simti o parte din durerile insuportabile
care te-au determinat sa apelezi in cele din
urma la actul medical. Dar pana la urma, e
vina ta ca te-ai imbolnavit si trebuia sa iei in
calcul ca, in ziua de azi, la medic nu te poti
duce cu mana goala. Nici macar o asistenta
nu se uita la tine daca nu esti "atent�. Unde
este constiinta si demnitatea care ar trebui
sa calauzeasca pasii in aceasta profesie?
"Medicul nu e obligat sa fie uman. Nu e
obligat sa aiba compasiune. Nu e obligat sa
rezoneze cu suferinta bolnavului. Nu e obligat
sa aiba mila. Astea nu sunt in fisa postului si
nu sunt reglementate prin lege. Medicul nu e
obligat sa le sufle in fund pacientilor. Medicul
nu e obligat sa sacrifice timpul lui liber pentru
a urmari un bolnav. Medicul nu e obligat sa
raspunda la telefoane in mijlocul noptii, de
sarbatori, in zilele declarate, prin lege, libere.
Medicul nu e obligat sa-si neglijeze viata
personala, timpul sau de odihna, uneori, timpul
de studiu, pentru a prelua un bolnav. Asa ca
nu va mai indignati si nu mai injurati medicii
care nu vor sa sacrifice timpul lor liber pentru
ca va apuca pe voi cheful de consultatii prin
telefon. Exista un serviciu de preluare a
urgentelor, in caz ca vi se intampla ceva.
Exista medici de garda, la care puteti apela.
Medicul este si el om si are toate drepturile
pe care le aveti si voi. Inclusiv dreptul la timp
liber.� Acestea sunt cuvintele indignate ale
unui medic care a depus la randul sau
juramantul lui Hippocrate. Stimate domn,
practica medicala a izvorat dintr-o necesitate
fireasca, umana, ea trebuind astfel sa
serveasca omul suferind � pentru ca nu este
la fel cu omul sanatos � care trebuie inteles si
ajutat, principala functie a medicului fiind
aceea de a sluji umanitatea in lupta ei
impotriva suferintei si a bolii, pentru a apara
si promova sanatatea, capacitatea de munca
si creatie a omului. Sanatatea fiecaruia dintre
noi ar trebui sa fie obligatia sacra a fiecarui
medic. Nu ne jucam de-a boala si nu speram
"sa ni se sufle in fund�, pentru ca nu ne
permitem acest lucru la tarifele solicitate
pentru un astfel de serviciu. Daca va simtiti
depasit de solicitarile unei astfel de meserii,
probabil ca cel mai bine pentru ambele parti
ar fi sa va reorientati profesional. Eu personal
nu pot fi de acord cu ideea ca "fiecare medic
are propriul sau cimitir�.
A fi medic trebuie in mod obligatoriu sa
rimeze cu a fi nobil, a avea compasiune, a
avea grija si spirit de sacrificiu. "Sa aud cum
multi ignoranti judeca medicii? Sa aud cum
sunt numiti spagari? Sa vad atata lipsa de respect?
Si din partea cui? Din partea unei
categorii de populatie care nu stie cum o
cheama, cu buletinul in mana? Din partea unor
analfabeti care niciodata nu vor fi in stare sa
citeasca o carte daca nu are poze? Din partea
unor sclifositi care cred ca totul li se cuvine?
Din partea unor invidiosi? Din partea unora
care nu vor fi capabili niciodata, generatii
intregi, sa faca ceea ce face un medic?�
Domnule medic, pentru dumneata ar trebui
sa existe doar doua categorii de oameni:
bolnavi si sanatosi.
Ai jurat sa nu ingadui sa se interpuna intre
datoria ta si pacient consideratii de
nationalitate, rasa, religie, partid sau stare
sociala. Sa cred ca ai jurat stramb? Nu ar
trebui sa fii atat de plin de aroganta, tot ce
trebuie sa faci este sa iti meriti pe deplin
statutul pentru care ai luptat in viata, acela
de a acorda un respect deplin pentru viata,
iar sanatatea pacientilor sa fie pentru
dumneata o obligatie sacra.
Atata timp cat actul medical continua sa
reprezinte un lux pentru majoritatea pacientilor,
nu putem tine ochii inchisi si ignora
astfel de comportamente, ale unor medici
care uita juramantul lui Hippocrate si care
de fapt si-au ales profesia din considerente
financiare si nicidecum din considerente
care decurg din nobletea profesiei de
medic. Domnilor/Doamnelor doctori, mai
presus de toate, nu uitati ce juramant ati
depus pentru ca noi continuam luna de luna
sa ne platim, in mod disciplinat, contributia
la asigurarile de sanatate, in speranta ca
daca, Doamne fereste, se va intampla sa
ne imbolnavim, sa avem posibilitatea de a fi
tratati asa cum se cuvine.

Lasă un comentariu