Cultura si arta

Mesaje si metafore din neguri de vremi

"Crestinii isi insemneaza propriul
trup cu chipul Crucii, folosind
mana dreapta si atingand
fruntea si umerii drept si stang,
intr-o foarte concisa marturisire
de credinta a unui singur
Dumnezeu in trei ipostaze�.
De la aceasta marturisire a
Sabinei Ispas plec, privind, sub
semnul Crucii, icoanele lui
Marcel Naste, o incantare,
adevarate semne si simboluri
cu mesaje profunde venind,
prin timp, spre noi din neguri
de vremuri.
Sub semnul Crucii ne aflam
inconjurati de aceste icoane ale
unui spatiu sacru "al divinitatii
si vesniciei�, intr-un spatiu al
armoniei si al echilibrului, ca o
esentializare a intregului venind
spre noi dinspre mesterii iconari
de odinioara ai Niculei, din
Iernuteni, Maierii Alba Iuliei,
Scheii Brasovului, Laz, Rasinari,
Fagaras, Arpasul de Sus,
Lancram, Marginimea Sibiului,
mesteri pe numele lor de inaintemergatori intr-o arta transilvaneana
a esentializarii intregului,
numiti Popa Sandu, Petru
Zugravu, Matei Timforea,
Toader Popovici, Savu Moga,
Simion Zugravu, Ilie Poenaru,
Pavel Zamfir.
Sub semnul Crucii, cei care, cu
ochiul mintii, au zarit, venind spre
noi, luminand Facerea din Biblia
cu simboluri si alegorii, dar si
chipul lui Hristos in bobul de grau
si painea, trupul Lui, iar sangele
Domnului in struguri si vin,
ne-au lasat prin "Maica Domnului
cu Pruncul�, "Nasterea lui Iisus�,
"Rastignirea�, "Ingroparea lui
Iisus�, "Invierea�, "Cina cea de
taina�, "Adam si Eva�, "Judecata
de Apoi�, "Sf. Nicolae�,
"Sf. Gheorghe�, adevarate proiectii
asupra fapturii umane, de
fapt, prin trimiteri la sacrificiu,
iertare de pacat si viata vesnica.
Sub semnul Crucii, aceeasi proiectie
esentializata a intregului
viziunii iconare asupra fapturii
umane, ca impresie, ne-o ofera aici,
prin aceasta expozitie, prin emotie
si metafora, si artistul Marcel
Naste, ca miracol biblic al ideii
nasterii lui Iisus pana la actul
de sacrificiu al Mantuitorului si
Invierii Lui, talentat si inspirat
continuator al inaintemergatorilor
amintiti, al caror nume azi aproape
ca nimeni nu-l mai cunoaste.
Sub semnul Crucii � "o
legenda din Muntenia ne spune
ca, atunci cand a fost cioplita
crucea rastignirii, copacul, lemnul
lui, a suferit� � sub lumina lumii
isi asaza azi truda Marcel Naste,
prin frumusete si valoare, prin
farmecul simplificarii si al
esentializarii. Ochiul contemporaneitatii
reda atentele cautari
ale artistului intr-o noua directie
in binomul mesaj-receptare,
intr-un gen de sine-statator purtand
marca Marcel Naste.
Document plastic al lumii spirituale,
ferestre spre Dumnezeu
venind cu mesaje din acele neguri
de vremi, purtand pecetea sensibilitatii
romanesti ancestrale,
icoanele talentatului artist Marcel
Naste constituie, mai ales acum,
in ajun de Pasti, o incursiune personala,
specifica, in istoria biblica,
nu doar a unui gen, ci si a unei
credinte religioase a neamului
romanesc, a unui popor primul
nascut crestin in aceasta Europa!
LAZAR LADARIU
(Alocutiune rostita
vineri, 18 aprilie, la vernisajul
expozitiei pictorului Marcel Naste)

Lansare de carte

IOANA HEIDEL �
"DINCOLO DE ORIZONT�

Libraria "Horia Teculescu� din Sighisoara
gazduieste, marti, 22 aprilie, de la ora 17.00,
lansarea romanului "Dincolo de orizont�,
al prozatoarei Ioana Heidel, aparut la
Editura "Nico�. Prezinta Nicolae Baciut, editorul cartii.
Dupa o experienta profesionala
de mare diversitate (a studiat
la Universitatea de Stiinte Agronomice
si Medicina Veterinara din
Bucuresti, a profesat in tara, apoi
s-a stabilit, din 1988, in W�rzburg,
Germania, unde traieste si in
prezent, dupa ce a studiat aici si
Informatica si Medicina), Ioana
Heidel a acumulat o extraordinara
experienta de viata, pe traseul
Goicea (locul nasterii, in Oltenia),
Saschiz, Sighisoara si W�rzburg,
gasind de cuviinta ca viata ei, care
a fost un roman, chiar poate sa
devina roman.
Desi nu vine dinspre lumea
literara, prin aceasta carte se asaza confortabil intre autorii care spun
ceva memorabil in cartile lor. Cartea are ritm, are umor, ironie, amaraciune,
speranta, credinta, dand biograficului relevanta literara si semnificatie
morala. E cartea unui destin in cautarea destinului unei carti.
Romanul Ioanei Heidel se citeste cu bucuria regasirii in lumi reale sau
imaginare, ca o restituire a unui timp care a fost sau ar fi putut sa fie.
Lansarea cartii la Sighisoara este un gest de reverenta, fata de locul,
in care autoarea a descoperit sensurile profunde ale unei lumi in cautarea
propriei identitati.
NICOLAE BACIUT

COMEMORAREA PASTELUI EVREIESC,
14 NISAN, ULTIMUL PETRECUT
DE DOMNUL IISUS PE PAMANT!

Iisus a zis: "Continuati sa faceti aceasta in amintirea Mea�

Comemorarea ultimului Paste evreiesc pe care Domnul Iisus l-a tinut pe
Pamant s-a tinut, ca in fiecare an, la Casa de Cultura "Mihai Eminescu�.
"Sa aratam recunostinta pentru ceea ce a facut Iisus pentru noi� a fost si
tema cantarii cu care s-a deschis, comemorarea "Ultimei Cine a Domnului�.
Prezentatorul, Dan Ciortescu, a precizat ca "In seara de 14 Nisan, in anul
33 era noastra, Iisus si cei 12 aposoli au tinut ultima data Pastele evreiesc.
Dupa ce i-a cerut lui Iuda sa plece, Iisus a instituit o sarbatoare noua,
spunand: �Continuati sa faceti aceasta in amintirea Mea�, ca manifestare
a recunostintei pentru actul suprem de iubire. Dupa seara de 14 nisan cu
2000 de ani in urma, Iisus si-a dat viata sa ne scape de pacat�.
Comemorarea este, in viziunea Martorilor lui Iehova, una simpla, conform
lui Luca 22:19. "Aceasta este o sarbatoare noua�. "Iisus a luat o paine si
a adus multumiri, a frant-o, spunand: �Aceasta reprezinta corpul Meu�,
facand acelasi lucru si cu vinul, simbolul sangelui Sau, precizand, de
doua ori: �Continuati sa faceti aceasta in amintirea Mea�, simbolizand
"Noul Legamant� care s-a facut in folosul nostru. Asadar, Iisus a instituit
o ceremonie simpla, cu multumiri si rugaciuni, cu doua simboluri, painea
si vinul�. Acest cult tine, o data pe an, Comemorarea, la care participa
oameni din 239 de tari, in Sali ale Regatului, sali de congrese, case
particulare, sali inchiriate, dar si in inchisori si spatii private de libertate.
IOANA FLOREA

La Pasti

Prin pomi e ciripit si cant,

Vazduhu-i plin de-un rosu soare,

Si salciile-n alba floare

E pace-n cer si pe pamant.

Rasuflul cald al primaverii

Adus-a zilele-nvierii.

Si cat e de frumos in sat!

Crestinii vin tacuti din vale

Si doi de se-ntalnesc in cale

Isi zic: Hristos a inviat!

Si rade-atata sarbatoare

Din chipul lor cel ars de soare.

Si-un vant de-abia clatinitor

Sopteste din vazduh cuvinte:

E glasul celor din morminte,

E zgomotul zburarii lor!

Si pomii fruntile-si scoboara

Ca Duhul Sfant prin aer zboara.

E liniste. Si din altar

Cantarea-n stihuri repetate

Departe pana-n vai strabate

Si clopotele canta rar:

Ah, Doamne! Sa le-auzi din vale

Cum rad a drag si plang a jale!

Biserica, pe deal mai sus,

E plina astazi de lumina,

Ca-ntreaga lume este plina

De-acelasi gand, din cer adus:

In fapta noastra ni e soartea

Si viata este tot, nu moartea.

Pe deal se suie-ncetisor

Neveste tinere si fete,

Batrani cu iarna vietii-n plete;

Si-ncet, in urma tuturor,

Vezi sovaind cate-o batrana

Cu micul ei nepot de mana.

Ah, iar in minte mi-ai venit

Tu, mama micilor copile!

Eu stiu ca si-n aceste zile

Tu plangi pe-al tau copil dorit!

La zambet cerul azi ne cheama

Sunt Pastile! Nu plange, mama!

GEORGE COSBUC

Rugaciune

Noi ce din mila Sfantului

Facem umbra pamantului,

Rugamu-ne'ndurarilor,

Luceafarului marilor.

Asculta-a noastre plangeri,

Regina peste ingeri;

Din neguri te arata,

Lumina dulce, clara,

O, Maica Preacurata

Si pururea Fecioara,

Marie!

Craiasa alegandu-te,

Ingenunchem rugandu-te

Inalta-ne, ne mantuie

Din valul ce ne bantuie.

Fii scut de intarire

Si zid de mantuire.

Privirea-ti adorata

Asupra-ne coboara,

O, Maica Preacurata

Si pururea fecioara,

Marie!
MIHAI EMINESCU

Lasă un comentariu