PASTELE EVREIESC SI PASTELE CRESTIN

Pastele este o sarbatoare pe care o intalnim atat la crestini, cat si la iudei. Crestinii prin Paste sarbatoresc
Invierea lui Hristos, iar evreii eliberarea din robia egipteana. Spre deosebire de Pastele crestin, care este
praznuit obligatoriu duminica, Pastele evreiesc poate fi sarbatorit in orice zi a saptamanii.

Pastele evreiesc

Pastele evreiesc (Pesah) s-a celebrat pentru prima oara
chiar in seara ce a precedat iesirea din Egiptul in care evreii
au fost robi timp de 430 de ani. Pentru aceasta sarbatoare,
evreii sacrifica un miel, perfect sanatos, intre orele 15.00 si
17.00. Este fript in intregime si se consuma cu paine nedospita
si cu verdeturi amare. Sangele mielului simbolizeaza eliberarea
de pacate, iar verdeturile amare-viata petrecuta de israeliti
in timpul robiei egiptene. Pentru aceasta sarbatoare, evreii
au mijlocul incins cu o centura, incaltaminte in picioare si un
toiag in mana (Exod 12, 11).
Tot de sarbatoarea Pastelui tine si consumarea azimei
(paine nedospita cu aluat sau drojdie). Aceasta este
consumata timp de sapte zile. Azima este simbolul robiei,
semnul mizeriei pe care au indurat-o ca robi la egipteni.
Daca cineva nu putea participa la sacrificarea mielului pascal, era obligat sa indeplineasca acelasi ritual
o luna mai tarziu, la aceeasi data. Cel care refuza sa tina aceasta sarbatoare era exclus din comunitate prin
lapidare (Numerii 9, 13). Cina de Paste consta din miel fript, ierburi amare si patru pahare de vin. Masa era
stransa inaintea celui de-al doilea pahar de vin. Urma un dialog intre tata si fiu despre eliberarea evreilor din
robie. Apoi erau aduse vasele cu mancare si se canta o parte din Hallel si se bea al doilea pahar de vin. Dupa
frangerea painii, era baut al treilea pahar de vin. Se termina de cantat ultima parte din Hallel si se bea cel
de-al patrulea pahar de vin.
In vechime, pastorii evrei foloseau sangele animalelor jertfite primavara, in noaptea cu luna plina, pentru a
stropi intrarea cortului in care locuiau, pentru a fi paziti de duhurile necurate. Mai tarziu, odata cu sacrificare
mielului pascal, evreii vor unge pragurile caselor cu sangele mielului sacrificat.
In cartea Misna, in partea care poarta denumirea Pesahim, ne este descris modul in care serbau iudeii
Pastele, in ultimele zile ale templului lui Irod. Din aceasta carte aflam ca mieii erau sacrificati in curtea
exterioara a templului. Preotii erau aliniati pe doua randuri. Pe un rand preotii aveau un lighean de aur in
mana, pe celalalt rand, preotii aveau un lighean din argint. In aceste ligheane era strans sangele mieilor
sacrificati. Ultimul preot din rand avea datoria de a stropi altarul cu sangele adunat.
Pastele la evrei se celebreaza timp de opt zile, in perioada 15-22 Nisan. Dintre acestea primele si ultimele
doua zile impun respectarea stricta a regulilor religioase.

Pastele crestin

Daca pentru evrei Pastele este trecerea de la robie
la libertate, pentru crestini Pastele este trecerea de
la moarte la viata. Sinaxarul din Sfanta si Marea
Sambata arata ca in aceasta zi "praznuim ingroparea
lui Hristos si pogorarea la iad, prin care neamul
omenesc, fiind chemat din slabiciune, a fost mutat la
viata vesnica�. In crestinism mielul este Hristos, iar
prin sacrificiul Sau, aduce vindecare firii omenesti
de neascultare si infranare, care au facut posibila
despartirea de Dumnezeu. In Denia Prohodului se
spune: "Coasta Ti-au impuns, mainile Ti-au pironit,
Stapane, si cu rana Ta din coasta ai vindecat
neinfranarea mainilor stramosilor�.
Hristos, la Cina cea de Taina a dat un nou continut
painii si vinului: le-a transformat in Trupul si Sangele
Sau. Asa putem intelege ca Pastele iudaic a fost o
prefigurare a Pastelui crestin. Astfel, Sfantul Apostol
Pavel ne indeamna sa serbam Pastele intr-o noua
perspectiva: "Iata, Hristos, Pastele nostru, S-a jertfit
pentru noi; sa praznuim, deci, nu cu aluatul cel vechi,
nici cu aluatul rautatii si al viclesugului, ci cu azimile
curatiei si ale adevarului� (I Cor. 5, 7-8).
Mielul jertfit si mancat de evrei, cand serbau Pastile,
era o prefigurare a Mielului lui Dumnezeu, care ridica
pacatele lumii (Iesirea 12, 46) si se ofere ca hrana pentru
viata vesnica. Lumina Sfintelor Pasti este o pregustare
a luminii din Imparatia cerurilor. Nu-i intamplator ca, in
seara Sfintelor Pasti, in toate lacasurile de cult sunt
stinse toate lumanarile. Spatiul intunecat simbolizeaza
iadul in care S-a pogorat Hristos. Mantuitorul este
simbolizat de candela care ramane aprinsa pe Sfanta
Masa din Sfantul altar. Cand preotul aprinde lumanarea
de Paste din aceasta candela, da marturie
despre faptul ca Hristos a biruit moartea. Chemarea
"Veniti, de primiti lumina� este chemarea de a trece
de la moarte la viata.

Lasă un comentariu