Cartoful timpuriu, o posibila afacere in ferma de subzistenta

Agricultorii care exploateaza ferme de subzistenta
se plang de faptul ca nu se pot descurca din cauza
banilor. Este adevarat ca marea majoritate a micilor
fermieri produc doar cereale boabe, porumb, grau si
orz cu posibilitati de valorificare mai reduse. Cel mai
rentabil ar fi furajarea animalelor din gospodaria
proprie. Sansele de a face bani din agricultura de
subzistenta tin de infiintarea acelor culturi care sa
plantele tehnice, tutunul, sfecla de zahar, plantele
aiba asigurata desfacerea productiei. Aici ma refer
la medicinale, la legumele timpurii. M-a sunat un
tehnician agricol dintr-o comuna de pe Tarnava Mica,
solicitandu-mi informatii despre modalitatile de
procurare a materialului saditor la cartoful timpuriu.
I-am recomandat sa se deplaseze la Sfantu Gheorghe,
unde un producator renumit este profilat si pe
producerea de samanta de cartof. O alta sursa sigura
o reprezinta Statiunea de Cercetari din Targu-Secuiec,
unde dr. ing. Mike Luiza a obtinut soiuri noi de cartof
timpuriu de masa. Pentru a fi scutit de drumuri i-am
recomandat sa apeleze la societatile comerciale
profilate pe desfacerea de seminte si pesticide din
Targu-Mures � S.C. Agrosem Impex SRL, cu magazine
de desfacere pe toata in raza judetului, S.C Fitocom
SRL, S.C. Dafcochim SRL, S.C. Exim Agro SRL Ungheni,
societati care ii pot procura, pe baza de comanda
ferma samanta certificata. Faptul ca un tehnician
agricol, proprietar a 10 hectare de teren s-a gandit sa
cultive cartof timpuriu, pe o suprafata de 1 hectar,
este un semnal ca romanii redescopera culturile
agricole aducatoare de bani. Este adevarat ca
infiintarea acestor culturi presupune o cheltuiala si
munca mai multa, dar si satisfactiile sunt pe masura.
De ce sa importam cartofi timpurii din tarile mari
producatoare: Spania, Italia, Portugalia, Grecia, Cipru,
Malta, Egipt, Maroc, Israel, Turcia, cand pot fi obtinuti
foarte bine si la noi, folosind samanta iarovizata.
Cartoful timpuriu se recolteaza inainte de maturare,
a carei pielita se desprinde usor, fara coaja si se
comercializeaza imediat dupa recoltare. Daca in Egipt
se obtin 3 recolte pe an fara iarovizare, la noi se poate
obtine o singura recolta in mai-iunie, dupa cere se pot
infiinta culturi cu porumb sau legume. Este adevarat
ca productia de cartof in Romania este o loterie, pentru
ca nefiind corelata cu politicile marilor producatori,
nu prea ai sansa sa castigi un segment important de
piata. Imi aduc aminte ca in copilarie, din cooperativa
agricola din satul meu plecau spre piata din Medias si
Tarnaveni cantitati importante de legume, printre care
si cartofi timpurii. Astazi, in gospodariile populatiei nu
se asigura nici cel putin necesarul pentru consumul
familial. Aprovizionarea se face din supermarketurile
din orase, in cel mai fericit caz vin comercianti
ambulanti, care isi striga oferta pe ulitele satului. Este
rusinos sa cumperi pana si cartofi, apoi sa te plangi
ca nu-ti ajung bani din pensie pentru un trai decent.
Gospodarii nostri isi pot procura cartofi timpurii in
gospodaria proprie, daca respecta urmatoarele reguli:
folosesc samanta iarovizata; productia sa se realizeze
in mai-iunie; sa se obtina cel putin 15 tone la hectar;
pretul de vanzare pe piata libera sa fie de cel putin
1,2 lei/kg; desfacerea sa se realizeze in maxim 2-3
zile de la recoltare, cartofii fiind imaturi, foarte hidratati
(aposi) saraci in proteina si carbohidrati. Cultura
cartofului timpuriu poate fi rentabila pentru locuitorii
satelor si daca se practica in rasadnite calde pe pat
de balegar, sau culturi protejate in solarii. De ce sa
incurajam economiile altor tari, cand si noi suntem
capabili sa ne asiguram alimentele necesare?

Lasă un comentariu