Intr-un comentariu precedent, ne-am mai referit la
"dihonia� existenta � si dupa 24 de ani � intre institutii
si politicieni. Drept care, o intrebare legitima revine
ca un laitmotiv in "comentariile� alegatorilor: va fi
altfel dupa alegerile din acest an? Deocamdata, un
singur lucru este sigur: la finele anului
2014, vom avea un nou presedinte si, sa
speram, un nou mod de a face politica.
Asta si in baza prevederilor noii Constitutii. Oricum,
modificata (dar inca nu prea cunoscuta de publicul
larg!) prin� punctele esentiale. Spunem acest lucru
(despre europarlamentari, ne vom referi cu alt prilej!),
deoarece, in ultimii ani, dar mai cu seama in ultima perioada,
noi, cetatenii de rand, am asistat, neputinciosi, la o
permanenta confruntare intre presedintele tarii si
Guvern, intre acesta si principalii sai adversari (cu
care ar trebui, institutional, sa colaboreze).
Conflictele au ajuns pana acolo, incat, la un
moment dat, presedintele Traian Basescu le-a spus
reprezentantilor FMI ca nu va semna
scrisoarea de intentie, ceea ce, daca
pana la urma, s-ar fi intamplat (numai
pentru "celebra acciza� la carburanti si pentru ca
Basescu nu-l suporta pe Ponta!), ar fi trimis negocierile
(Guvern-FMI-Banca Mondiala) in derizoriu.
Pana la urma, bunul-simt a� triumfat!
Or, ce denota acest lucru? Ca, desi in atributiile constitutionale ale
presedintelui "tuturor romanilor� (aflat si in ultimele luni de mandat)
ar fi trebuit sa intre, la loc de cinste, medierea conflictelor intre
institutiile tarii, intre politicieni, am asistat, dimpotriva, la "bagatul
dihoniei� intre ele. Dar ca sa mediezi intre institutiile (personalitatile
politice) unei tari, sa aplanezi conflictele intre partide trebuie nu
numai sa ai o viziune istorica, dar si un ideal national. Adica tocmai
ceea ce i-a cam lipsit presedintelui!
Sa ne amintim, insa: ce "mediere� ar putea face Traian Basescu
intre institutiile statului, intre politicieni, atat timp cat, pe postul public
de televiziune, presedintele compara, la o ora de maxima audienta,
clasa politica din Romania (al carei exponent "de frunte� este chiar
Traian Basescu) cu o "zoaie aruncata pe un geam�? Acelasi Basescu,
in acelasi context, declara, in preajma sarbatorilor de iarna,
urmatoarele: "slava Domnului ca nu mai e economie de stat, ca s-a
privatizat, ca avem multinationale care nu sunt dependente de
supararile mele cu guvernul, de supararile Parlamentului cu mine,
pentru ele important este mediul de afaceri�. Carevasazica, Traian
Basescu este suparat pe Guvern si pe Parlament, cam in felul in care
ne-am supara noi (muritorii de rand) pe vecina care baga aspiratorul
la ora sase dimineata.
Cum isi permite, chiar presedintele tarii, sa declare public supararea
pe doua dintre institutiile principale ale democratiei, dar si sa bage
clasa politica in aceeasi oala� nespalata (ba chiar, plina de zoaie)?
Iata ca poate. Dar atunci, cum mai mediaza? Pai, cum, a facut-o pana
acum. Adica, deloc!
�Asa s-a ajuns ca scandalurile, incepute in 2005, sa continue in
2006, in 2007� si sa se transforme intr-un razboi politic, care afecteaza
tot mai mult Romania, in 2014!
Din pacate, datorita acestui mod de a face politica, si in 2014 �
apreciaza analistii � lucrurile se indreapta intr-o directie ingrijoratoare.
Pentru ca efectele politicii conjuncturale, haotice chiar, sunt
ingrijoratoare si perspectivele deloc incurajatoare. Iar clasa politica
nu pare a mai detine raspunsuri viabile nici macar pentru obisnuitele
"carpeli� tipic romanesti. De ce? Intrucat cuvantul de ordine a fost
(este, inca, si acum, cu UDL-ul "la carma�) incompetenta.
Desi semnale bune dinspre economie exista. Bunaoara, in cel
de-al 23-lea an de cand, in Romania, a inceput sa fie pusa ordine
in masurarea inflatiei � declara Adrian Vasilescu, consilierul
Guvernatorului BNR �, la unul dintre indicatorii la care stam bine,
intr-o economie care nu merge inca tot atat de bine, este inflatia.
Totodata, somajul, chiar, daca nu scade semnificativ, nu creste.
De ce atunci sunt, "ingrijoratoare� perspectivele lui 2014? Printre
altele, pentru ca declaratiile la care ne-am referit � venite dinspre
Cotroceni � dau nastere la interpretari si creeaza sentimentul ca
Romania este o tara instabila politic, fara cea mai elementara norma
democratica. In plus, 2014 este anul "europarlamentarelor� si
"prezidentialelor�, iar cele doua tabere � stanga-dreapta � vor
continua razboiul absurd pentru anihilarea celuilalt. Asta, daca nu
luam in calcul ca, pana si in interiorul USD, s-ar putea isca neintelegeri
pe seama "prezidentiabilului� desemnat, cata vreme, unii pesedisti,
si-ar dori un candidat propriu la presedintie.
Dar, pe langa alegeri, alta ar trebui sa fie agenda politicienilor (a
USD-ului, in principal, aflat la guvernare) in 2014 si in viitorii ani:
cresterea economica. Caci, intr-o prezentare sustinuta la Academia
Romana, Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca Romania
are nevoie de inca zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a
PIB/locuitor. Pe de alta parte, in cadrul dezbaterii "Romania investitiilor �
Romania Dezvoltarii�, premierul Victor Ponta a declarat ca "ar vrea
ca la 1 iulie 2019, cand Romania va detine presedintia UE, strainii sa
vina cu euro, nu cu lei�. Ceea de presupune � cum sustinea acelasi
Victor Ponta � ca "Romania trebuie sa adopte moneda unica
europeana in anul 2018, cand Romania va sarbatorii 100 de ani de la
Marea Unire�. Obiectiv maret, insa, cam greu de realizat!
Sunt (exista), asadar, tinte mult prea importante de atins decat
"balacareala� de acum, de la "varful� politicii romanesti. Mai ales
ca, din �90 incoace, Romania a trecut prin sapte cicluri electorale (din
1990, 1992, 1996, 2000, 20004, 2008 si 2012), dar bunastarea mult promisa
de mai toate guvernele se lasa inca asteptata. In 2012, USL (intre timp
destramat!) a venit la guvernare cu 100 de solutii sub lozinca "Romania
corecta, Romania sociala�. Dar, inca � asa cum guvernele precedente
ne-au demonstrat � de la vorbe (promisiuni) la fapte e o cala lunga.
Or, pentru a nu dezamagi, precum alte guverne, USD + UDMR, sa se
disocieze de politica "improscatului cu laturi�, care, indiferent de
cine o intretine, este si rusinoasa, si, mai ales, paguboasa. Iar decizia
lui Ponta, de a nu mai raspunde provocarilor, pare inteleapta. Mai
ales, daca va fi si respectata. Or, aicea-i problema! Caci, adeseori,
politicianul roman una spune, si alta face! Din pacate� Caci, dupa
ruperea USL, si Victor Ponta calca in� strachini, ca si Traian Basescu!
