A fi sau a nu fi... "Cineva�!
Fara indoiala, una dintre cele mai temerare intreprinderi
scriitoricesti este incercarea de a realiza, public,
la ceas aniversar, fie si doar o schita de portret, un
crochiu, partenerului de drum si de viata, mai ales cand
acesta se bucura de o recunoastere cvasiunanima �
stiut fiind faptul ca lipsiti total de dusmani sunt doar cei
lipsiti de valoare.
In ce masura, oare, te poti obiectiva, descriind "la
rece� � uman vorbind � o personalitate complexa, si
complicata, in permanenta cautare de sine, in
permanenta ardere, cu tenacitatea aceea tipica nu doar
Berbecului zodiei, ci si ardeleanului blagian, care duce
totul pana la capat?!?
Lazar Ladariu este un asemenea... personaj, fascinant,
fabulos chiar, uneori, daca m-as raporta doar la poezia lui.
Mai presus de toate, insa, Lazar este... "Cineva�.
Chiar si atunci cand, sau mai ales atunci cand,
sarjand amical, constatam, nu fara oarecare invidie
colegiala, urmatoarele:
Cineva a scris vreo 200.000 de articole si cateva zeci
de carti;
Cineva a fost parlamentar in doua legislaturi;
Cineva a fost declarat, de cinci ori, "Cel mai apreciat
gazetar�;
Cineva e Cetatean de Onoare al Targu-Muresului si
Sarmasului, Cineva are Fibula de la Suseni;
Cineva isi "pierde� noptile (la 75 de ani!) scriind;
Cineva corecteaza texte;
Cineva scrie poezii � inclusiv de dragoste!;
Cineva urca dealul zilnic, sa hraneasca vietatile
nimanui;
Cineva coboara de pe Columna in fiecare cuvant, in
fiecare ardere; Cineva urca, sus de tot, in rang nobiliar,
radacina de foc, de nerasucit, a Neamului romanesc;
Cineva sta de straja la fruntariile Limbii Romane;
Cineva a urcat 75 de trepte spre curcubeul Iubirii
de Neam, fara sa-si incline coloana vertebrala;
Cineva merita toata lauda si pretuirea noastra
pentru demnitatea si nobletea cu care isi poarta
mandria de a fi Roman;
Cineva sta de-a dreapta mea, neclintit, de 22 de ani;
La multi ani, Lazar Ladariu!
Lui Lazar Ladariu, Omul cu suflet de Tara.
Greu de ucis. Secventa 75
Am bucuria impartasita de a-l fi descoperit pe Lazar Ladariu in
circumstante exceptionale din destinul apropiat al romanilor din
Transilvania. Nu am sa purced la o reconstituire a imprejurarilor
care mi l-au zidit pe Lazar Ladariu in Panteonul Amintirilor constiintei
mele, pentru ca sunt convins ca se vor alatura mii de randuri ale
altora, la fel de indreptatiti � ba chiar mai mult! �, care il vor
deconspira in cele mai intime si rafinate dimensiuni ale sale. Cele
peste 40 de carti personale si aproape 20.000 de articole de autor
sub semnatura proprie sunt peste masura puterilor mele de a intelege
deplinatatea trairii acestui Om de o rara completitudine.
Imi place sa ma folosesc de un aforism personal al carui talc se
urzeste de minune cu viata lui Lazar Ladariu: "In viata, cat traiesti,
esti ceea ce faci! In moarte, esti doar ceea ce ramane!�. Si Lazar
Ladariu, in aceasta viata de trei sferturi de secol, este si ramane
ceea ce face de cand a intrat pe poarta cetatii!
Adica,
Un Luptator, aprig manuitor al cuvantului de foc, al verbului de otel,
al vorbelor de sageata, care s-au unit in unul si acelasi binecuvantat
talent haruit de Dumnezeul Nostru!
Un Luptator fara spaima, fara ragaz si fara prihana sufletului daruit
idealului sau greu de ucis, prin care si-a dorit natiunea mereu unita in
Leaganul ei de Facere.
Un Luptator sub Regele Popor care a strabatut abrupturi ucigatoare,
dar de fiecare data reusind izbandele de epopee ale Termopilelor.
Un Luptator asumat pentru Dreptatea Romanilor din toata
intinderea lor, dar mai ales pentru neamul lui ardelenesc izvoditor
de Tari Romane, mai mereu supuse si incalecate de vitregiile
vremilor potrivnice!
Un Luptator cu suflet de floare, sensibil la minunea dumnezeiasca
numita Viata, pe care o cuprinde cu cingatoarea tricolora a
Credintei Stramosilor.
Si mai este ceva demn de admirat.
Este de mirare pentru multi, in lumea noastra golita de morala
si spurcata de tradari, cum de poate cineva sa reziste tentatiilor,
ademenelilor si amagirilor desarte, toate cu aparenta de nimfa
odisseica! De ce refuzul categoric in fata trocului mercantil si
lesne folositor siesi, cand tot ce inconjoara este oda si inchinare
binelui personal!? Pentru ca Lazar Ladariu a invatat sa renunte la
aparente si a intuit Calea Ramanerii in Timpul care Vine, prin
asumarea sacrificiului de Sine fara compromisuri de la idealul
sau cu bentita tricolora.
Lazar Ladariu a dobandit, prin slefuirea sa permanenta cu Piatra de
Hotar, taina cladirii Caracterului dupa chipul si asemanarea Legii
Pamantului. Nu poti fi iubitor de Neam si Tara daca nu ti-ai incrustat
pe rabojul vietii darele aspre ale istoriei poporului tau. Or, Lazar Ladariu
este identic cu spiritul, sufletul si corpusul acestui Neam Ancestral,
asa cum au fost toti cei ce au ramas in Eterna noastra Amintire.
Sunt obligat sa scriu aceste randuri pentru ca ele vin dintr-o
realitate pe care vremurile de astazi o ridiculizeaza, o incrimineaza,
o slutesc, in numele unei neoideologii ucigatoare de identitate, iar
Lazar Ladariu este un simbol de identitate nationala in lumea
romaneasca, cu precadere in Transilvania.
Ca au incercat tocmitii zilei "sa mi-l omoare la apus de soare� este
adevarat, dar s-au izbit de Nevazutul Protector al Neamului de Demult
ce mi l-a aparat cu Scut de Lumina.
Greu de Ucis la cei 75 de ani. Greu de uitat in Timpul care Vine.
Dr. MIRCEA CHELARU,
General in rezerva, fost Sef al Statului Major General,
fost Presedinte al Partidului Unitatii Natiunii Romane
LAZAR LADARIU SAU "SECUNDA CE SUNT�
Numele lui Lazar Ladariu este,
astazi, cunoscut si rascunoscut, atat
in viata sociala a Romaniei, cat si in
cea culturala, ca poet si ziarist, constructor
al spiritului national in prelungirea
constiintei eminesciene despre etnia
noastra si rezistenta ei istorica.
Numele lui mi s-a amprentat insa
mult mai dinainte, dintr-o cronica a
lui Constantin Crisan, prietenul meu
cu care am impartasit bucuria de a
elabora o carte fundamentala, Literatura
romana in lume, aparuta in
editii in romana, franceza si engleza,
prefatata de cel mai reprezentativ
istoric al culturii europene din acel
timp, Pierre de Boisdeffre, iubitor al
spiritualitatii noastre. Era un moment
de efervescenta a literaturii romane,
reprezentata de Nichita Stanescu,
Marin Sorescu, Marin Preda si
numerosi alti creatori.
Ne citeam articolele si am fost
surprins de cronica pe care Constantin
Crisan i-a consacrat-o, intrucat
criticul era sustinator al poeziei
moderne, si nu banuiam aparitia
unui poet nou la Targu-Mures. Mai
tarziu l-am inteles pe Constantin
Crisan, iar astazi, cand Lazar Ladariu
implineste 75 de ani, constat ca se
adeveresc caracterizarile de acum
peste trei decenii.
Cum se defineste poetul? "Cu
deget de pai, celalalt eu/In martie
imi bate in geam�.
Plapandul "deget-pai�, firav in
fata imensitatii poetice, este un eu
ce se priveste retrospectiv dintr-un
martie care este chiar luna sa de
nastere. Altadata, acelasi plapand
pai devine "secunda ce sunt�
dintr-o imensitate a omenetului
lumii care are ceva de spus. Si
spune: "cu teama de dimineata�...
"tiptil ma strecor ca lumina difuza�.
E o lume blagiana.
Tiptil dar constient, intrucat in alt
loc afirma: "Cuvintele mele /Sunt ca
muntii�. Si ele apara pamantul Neamului,
frumusetea Omului, gandul sau
cutezator spre maine.
In peste 30 de volume, dintre care
20 sunt de versuri, se autodefineste
in primul rand ca propavaduitor al
"Transilvaniei din suflet�, vrednic
purtator de logos specific unui
luptator ca Ion Alexandru. De altfel,
alaturi de autorul "imnelor� specifice
neamului, a inceput in 1992 o aspra
batalie in Parlamentul Romaniei
pentru democratizarea statului si
asezarea lui pe baze europene. O
intinsa perioada de timp, lupta politica
directa a fost insotita de cea
gazetareasca, iar atunci cand nu a
mai actionat pe scena parlamentara, a
continuat in publicistica sa-si impuna
argumentele in cartile "Prezent�, "Furata,
tradata mereu�, "Martor�, "Pentru credinta,
neam si tara� (impreuna cu Mariana
Cristescu) si deopotriva in paginile ziarului
Cuvantul liber din Targu-Mures, pe care il
si conduce.
De altfel o si recunoaste singur: "Sora
si frate fiindu-mi gazetaria si scrisul,
trecator pe scara lumii, martor si luptator
pe baricada nelinistii, am inaintat constiincios in viata pana la locul de unde,
si inapoi, si inainte, pot vedea acum totul�.
Noi il apreciem astazi, dupa atatea batalii,
nu numai pentru constiinciozitatea sustinerii
ideilor democratice, ci si pentru taria
afirmarii lor, pentru curajul exprimarii
adevarului istoric si social privind viata
romanilor si a Romaniei de astazi, configurator
astfel al Romaniei Mari si prin
prietenia cu Adrian Paunescu si Grigore Vieru.
El este nu doar un privitor care vede
acum totul, ci, tocmai de aceea, un cutezator
constructor al unei Romanii noi, care, din
pacate, se asaza greu pe fagasul revigorarii
pe care o merita in Uniunea Europeana.
Lazar Ladariu ramane, prin actiunea sa,
unul dintre continuatorii presei ardelene
in filonul Slavici � Goga � Onisifor Ghibu,
care, in noile conditii ale evenimentelor
de dupa 1989, si-a daruit intreaga forta ca
om si ziarist impunerii acestui ideal.
Si Lazar Ladariu se intreaba, ca si Adrian
Paunescu, unde erau romanii cand s-au
intamplat atatea rapturi teritoriale, decapitari
de neam inclusiv prin reprezentantii
sai, de la Decebal, Mihai Viteazul, Brancoveni,
pentru a nu pomeni decat in gand sirul
martirilor din care nu lipsesc domnitori,
prelati, carturari, toti legati de pamantul
romanesc si constiinta de neam traitor pe
aceste meleaguri vesnic stropite de
sangele aparatorilor.
Romanii erau ades in umbra iar dusmanii
au fost mai vicleni, schimband cursul vremii
si abatand tragedii asupra neamului traitor
in ceea ce mintile luminate au numit
"Gradina Maicii Domnului�.
Spirit echilibrat, asa cum se cuvine a fi
intr-o perioada in care tara isi cauta drumul
democratiei adevarate, Lazar Ladariu
duce mai departe ideea nationala, fara de
care nu poate fi conceputa Uniunea
Europeana, care este tocmai o increngatura
de etnii care ii dau, prin contributiile
specifice, forta regeneratoare a
unui izvor viu cu atatea substante tamaduitoare
si sustinatoare a tineretii. Si
tocmai aceasta este si frumusetea actiunii
pe care o sustine Lazar Ladariu.
Il sarbatorim la cei 75 de ani, cum zice
ardeleanul, "cu clopul jos�, pentru intreaga
sa actiune, neinfricata, categorica,
aparatoare de neam si, mai ales, a pamantului
ardelenesc, a etniei noastre dintotdeauna.
Prof. univ. dr. H.C. VICTOR CRACIUN
Viata dubla
Incetul cu-ncetul,
inauntrul meu
tacut se naste
un om,
altul decat
cel de mine stiut,
decat cel dorit
de toti cei din jur,
asemenea puiului in ou,
asemenea unei biserici,
peste noapte ridicate
in inima altei biserici;
asemenea bisericii
construite inauntrul altei biserici
e sufletul meu,
pui zgribulit de gazela,
si nu mai stiu
eu cine sunt:
cel de afara,
sau cel dinauntru!
Cu degete lungi,
lumina
Pe jos cazute,
tipa poamele coapte,
de sange urca
luna-n ciresi,
in loc de iarba
cuvintele cresc
cu ale lor albe capete
de papadie;
inimi negre � pietrele
pe limbi de-ntuneric vorbesc
cealalta limba
a stancii veghind;
pe umerii muntilor
ingerul duce rochia grea
a asteptarilor
pana dincolo,
spre aerul viitor,
subtire, al diminetii
mereu de zmeul noptii
pandita,
cand fructele padurii
in tacere se coc;
cu degete lungi,
in libertatea dorintei
lumina alunga fantoma cetii
din halta destinului.
LAZAR LADARIU
Pagina realizata de
MARIANA CRISTESCU
