Duminica, 2 martie 2014, la Caminul Cultural din Ibanesti-Padure, s-a
desfasurat un concert de pricesne si cantari religioase. Evenimentul a
fost organizat de preotii parohi ai celor patru parohii ortodoxe din
localitate: Eugen Oprea, Calin Romanti, Ioan Maris si Lucian Breja.
Programul a fost imbogatit si de prezenta pe scena a unui grup de elevi
de la Scoala Generala Ibanesti-Padure, condus de domnul profesor
Dacian Oprea. Ca invitat special am avut in mijlocul nostru pe
domnisoara Florina Oprea, fiica preotului din Ibanesti-Sat.
La inceputul programului, subsemnatul am subliniat in cateva cuvinte,
fundamentul scripturistic al cantarii religioase in cultul ortodox, prin
evocarea a doua exemple din Sfanta Scriptura a Noului Testament: a)
Mantuitorul Iisus Hristos, la Cina cea de Taina, cand a instituit Sfanta
Euharistie, impreuna cu ucenicii Sai au cantat imnuri; b) Sfantul Apostol
Pavel in epistola catre Coloseni 3:16, ne indeamna: "Cantati in inimile voastre
lui Dumnezeu, multumindu-I in Psalmi, si in laude, si in cantari duhovnicesti�.
Am aratat, de asemenea, ca potrivit invocarii: "Vie Imparatia Ta�, din
rugaciunea "Tatal Nostru�, Biserica a avut, are si va avea nazuinta de a
transforma lumea intr-o imparatie a lui Dumnezeu. Cantarile puse in scena
au evidentiat acest deziderat al Bisericii prin evocarea unor momente
semnificative din istoria Revelatiei Divine, a relatiei Dumnezeu-om.
Dumnezeu este Parintele si Stapanul nostru si fara el nu putem sa
biruim duhurile rautatii din acest "pustiu� pe care traversandu-l ne
indreptam spre Cananul Ceresc. Poporul lui Dumnezeu, in general, si
poporul roman, in special, este increzator in forta oferita de Stapanul
Universului. "Mare e a Lui putere/ Si va fi,/ Si de cate ori vom cere/ Sa
ne-ajute, va veni. /Avem veacuri marturie/Cu-al Sau scut/Aparandu-ne
in urgie/ Printre veacuri ne-a trecut./ Cand purtam in grea robie/ Lantul
greu/ Noi credeam in barbatie/ Sintr-al nostru Dumnezeu.�
Mare e Taina dreptei credinte, Dumnezeu s-a aratat in trup (1 Tim.
3:16). Intruparea si nasterea Fiului lui Dumnezeu in lume s-au realizat
prin Fecioara Maria. Nu exista slujba sau rugaciune particulara care
sa nu contina o referire la Maica Domnului. Legatura dintre Cer si
Pamant, infaptuita de personalitatea Mariei, este indiscutabila in
teologia noastra. Daca profetul David, in psalmul 44:11, o vede pe Maica
Sfanta de-a dreapta lui Dumnezeu, imbracata in haina aurita si prea
infrumusetata si Biserica o vede si o lauda pe Maica Mantuitorului nostru,
care este mai stralucitoare decat soarele si inzestrata cu darul de a
mijloci la Fiul Sau pentru noi pacatosii: �Sfanta Marie ne rugam noi tie./
Mai marita esti decat soarele./ Pentru noi pacatosii, Maica roaga-te!�
Fiul lui Dumnezeu, intrupat, s-a autodefinit, in Evanghelia dupa Ioan,
ca fiind pastoral cel bun. In aceasta calitate, rugaciunile si cantarile
noastre strabune il prezinta pe Hristos mereu nelinistit pana la
identificarea "oilor ratacite� si pana la reasezarea lor in singura turma a
Sa. "Am si alte oi, care nu sunt din staulul acesta. Si acelea trebuie sa le
aduc, si vor auzi glasul Meu si va fi o turma si un pastor� (Ioan 10:16).
Imaginea sfasietoare a lui Iisus Hristos, descrisa de profetul Isaia la
capitolul 53: "Dispretuit era si cel din urma dintre oameni; om al durerilor
si cunoscator al suferintei, unul inaintea caruia sa-ti acoperi fata;
dispretuit si nebagat in seama�, derulata realmente pe dealul Golgota,
a fost scoasa cel mai mult in evideta de-a lungul programului. Aceasta
pentru ca ne aflam in pragul postului Patimilor Mantuitorului nostru
Iisus Hristos, cand toti avem atentia indreptata spre Patimile,
Rastignirea, Moartea si Ingroparea lui Iisus Hristos.
Va prezint mai jos cateva versuri care abordeaza aceasta
problematica din actul soteriologic: "Acestea zise Domnul/ Catre iudei/
Poporul meu ce-am facut tie/ Si cu ce v-am suparat pe voi?/ Pe orbii
vostri i-am luminat,/ Pe cei leprosi i-am curatat,/ Pe barbatul cel ce zace
in pat/ L-am indreptat./ Poporul meu, ce am facut tie?/ Si cu ce mi-ati
rasplatit mie?/ In loc de mana cu fiere,/ In loc de apa cu otet,/ Si in loc
a ma iubi,/ Pe cruce m-ati pironit.�
Din Sfanta Scriptura a Noului Testament aflam ca opera mantuitoare
a lui Iisus Hristos nu s-a incheiat pe Cruce. Mantuitorul a inviat a treia
zi, incredintandu-ne de biruinta Sa asupra mortii si a pacatului si
descoperindu-ni-se incepatura invierii noastre (cf. 1 Cor. 15:20) si a
biruintei noastre asupra pacatului si a mortii, prin credinta in Invierea
Sa. De aceea crestinul autentic nu se rusineaza de Dumnezeu, ca
odinioara Adam, cand a fost cercetat de Dumnezeu in Rai, ci merge la
Hristos cu tot pacatul, cu tot necazul si suspinul, stiind ca numai la el
este toata alinarea. "Vino asa cum te gasesti,/ Flamand si zdrenturos,/
Vesmantul cel mai bun primesti/ Din mana lui Hristos�. Restaurarea
omului in Hristos este indubitabila. La el gasim "painea vietii� (In. 6:48),
"apa cea vie� (In. 4:16), "odihna� (Mt. 11:28), "lumina� (In. 8:12) si viata
autentica (cf. In. 11:25). Efectele binefacatoare ale Invierii lui Hristos din
morti s-au rasfrant si asupra cosmosului. "Iara noi din lume jos/ Dam marire
lui Hristos/ Lui Hristos, lui Hristos/ Care din pacate ne-a scos/Pasarile
ciripesc/ Toate florile-nfloresc/ Infloresc, infloresc/ Pastile sarbatoresc.�
Cantarile au teologhisit si despre viata vesnica, pe care a inaugurat-o
Hristos prin Invierea Sa, prin Inaltarea Sa de-a dreapta Tatalui, caci,
dupa cum spune apostolul Pavel (in 1 Cor. 15:19), "daca nadajduimm in
Hristos numai in viata aceasta, suntem mai de plans decat toti oamenii�.
"Sa cantam cu adevarat/ Hristos din morti a inviat/ A inviat, a inviat/
Viata vesnica ne-a dat�.
Imi exprim convingerea ca fiecare participant la aceasta manifestare
religioasa din comuna noastra s-a intarit duhovniceste pentru a putea
parcurge cu folos perioada postului mare. Acesta este, de fapt, rolul
cantarii religioase, sa inaripeze sufletul, sa-i dea putere si sa-l
intareasca in credinta. Am incercat si credem ca am reusit, sa trezim in
inimile credinciosilor sentimentele de pocainta, de umilinta, de evlavie,
de bucurie si pace sfanta, de care au nevoie in aceasta perioada
premergatoare sarbatorilor pascale.
Preot CALIN ROMANTI,
Parohia Ortodoxa Romana Isticeu
