E democratie? Dar ce folos, daca totul e pe dos!

Distribuie pe:

Dupa ultimele evenimente
politice, romanii � preocupati, cat
de cat, de politica � se intreaba:
de ce Romania nu progreseaza,
desi avem politicieni care lucreaza,
vorba vine, in acest domeniu
de 10, 20 de ani si chiar mai
mult? De ce avutia acumulata prin
munca romanilor nu este (cum ar fi
normal) la dispozitia si in folosul
lor? Si, iarasi, de ce normalitatea e
pe dos? Tot ceea ce credeam noi
ca e normal sa fie se desface si se
destrama sub ochii nostri. Credeam
ca tara era normal sa fie condusa
de oameni intelepti si admirati
pentru ce au facut in viata lor. E
tocmai pe dos. Credeam ca avutia
acumulata prin munca romanilor e
normal sa fie la dispozitia si in folosul
lor. E exact pe dos. Credeam ca
respectul si prieteniile pe care
Romania le-a dobandit dupa
Revolutie e normal sa existe si sa
fie cultivate. E chiar pe dos. Cum,
de altfel, exact pe dos e si faptul
ca presedintele "tuturor romanilor�,
Traian Basescu, nu e deloc
echidistant, mediator intre partide
si politicieni. Dimpotriva�
Observand (ca si noi) cum, sub ochii nostri, se
deruleaza instrainarea bogatiilor pe ultima suta de
metri, un fost ministru de externe al Romaniei, Stefan
Andrei, spunea: "Nu ne vindem tara, o dam pe nimic�.
Intr-adevar, observam si noi, cei de pe margine � fara
putere de decizie � cum, sub indiferenta politicienilor,
a institutiilor statului, chiar si a presei, s-a dezindustrializat
tara, cum se pregateste vanzarea
sistemului energetic, dupa instrainarea bogatiilor tarii,
usurinta cu care s-a acceptat (in pofida protestelor
populatiei) exploatarea aurifera de la Rosia Montana,
explorarea si exploatarea gazelor de sist, de catre un
mare grup petrolier din SUA, Chevron, desi recentele
studii facute chiar de Academia Nationala de Stiinte
a SUA au descoperit ca apa potabila de la puturi si
robinetele localnicilor din statul Pennsylvania este
contaminata (din cauza exploatarii gazelor de sist) si
prezinta concentratii de gaz metan de 23 de ori mai
mari decat cele normale. Cu alte cuvinte, americanii
primesc la robinet apa amestecata cu gaz metan! La
noi, nu a contat deloc ca primarii (din perimetrele din
Dobrogea � Vama Veche, Adameli si Costinesti) au
avertizat ca proiectul va fi daunator pentru ape, ca va
afecta puturile de apa, deoarece panza freatica nu e
la mare adancime, ca de acolo oamenii iau apa, ca
efectul va fi devastator asupra apelor marine si a
plajelor. Intr-un cuvant, nu am invatat nimic de la altii�
�Asta, daca e sa vizam doar industria, bogatiile
subsolului. Dar noi � adica, decidentii politici � ne-am
(ne-au) instrainat si oamenii, cata vreme peste 3
milioane de romani traiesc in strainatate. Adica, s-au
"instrainat� (si-au luat lumea-n cap) din cauza
conditiilor precare de viata din tara in care s-au nascut.
Ceea ce l-a facut (si dupa "instrainarea aurului de la
Rosia Montana) pe Nicu Covaci, liderul trupei Phoenix,
sa declare � dezgustat de politicienii romani � ca
"Romanii traiesc intr-o tara care nu le mai apartine!�.
Trist, dar adevarat, pentru ca in loc sa profite romanii
de ele (de bogatiile tarii, industriei) � cu sudoarea
carora s-a construit, tot ceea ce s-a instrainat,
veniturile sunt acum si ele expatriate, fara niciun
avantaj si pentru noi, cei care am ramas acasa.
S-ar putea pune intrebarea: de ce toate acestea?
Raspunsul nu e greu de dat, cata vreme, ultimii 23 de
ani ne-au demonstrat tuturor ca, desi politicienii
romani si-au schimbat mandatele (o data la patru
ani), precum fotbalistii� jambierele, acestia, in marea
lor majoritate, nu au lasat nimic in urma lor (bineinteles,
in afara conturilor grase din banci) decat
dezastru, certuri interminabile si o populatie din ce
in ce mai saracita.
Un singur exemplu: cata deosebire intre doi
presedinti, cel roman si cel american. Traian Basescu
a incercat mereu sa ne sugereze ca realitatea pe care
o traim nu este cea din ziare si de la televizor,
distorsionata de tonomatele pe euro, ci este altfel,
roz, optimista si pozitiva, tinand "cu dintii� de scaunul
prezidential. Spre deosebire de el, ne vine in minte o
declaratie a presedintelui american Barack Obama.
Acesta a spus: "Prefer sa fiu un bun presedinte cu un
singur mandat, decat unul mediocru, cu doua�. Desi
risca sa-si puna in cap bancile si patura sociala a
bogatasilor, Obama a cerut masuri drastice de control
financiar-bancar si sa nu se repete vreodata
greselile care au dus la criza financiara, iar pe
guvernanti si in special pentru inaltii functionari de
la Casa Alba si cei care au salarii de peste 100.000
de dolari, a anuntat al doilea an consecutiv de
inghetare a salariilor.
Or, ati auzit vreun deputat, senator, ministru ori
presedinte roman spunand ca nu-i pasa daca va mai
fi ales, cata vreme menirea lui e sa-si faca bine treaba
intr-un singur mandat?! Sincer, noi n-am auzit si nici
nu am crede ca, intr-un viitor apropiat, vreun demnitar
roman ar renunta la propriile privilegii, doar de dragul
iesirii tarii din criza. Dimpotriva. Ai nostri "fac totul�
(vorba unei sintagme antedecembriste) pentru a-si
reinnoi mandatul si pentru a se afla, cat mai mult
posibil, la� masa bogatilor.
In timp ce Obama si alti sefi de stat occidentali au
luat (cu riscuri personale, in ale politicii) masuri
drastice pentru iesirea tarilor lor din criza, pentru
cresterea economica, ai nostri politicieni se joaca cu
populatia de-a soarecele si pisica. Asa incat �
comenta un analist financiar, Bogdan Baltazar: "Tot
ce s-a promis nu s-a facut. Nu exista curajul politic de
a taia in carne vie. Totul se face dupa ureche, din
bucatele, si nu pe baza unor studii�. Si cum s-au
manifestat si "gafe de comunicare� cu populatia, unii
au comparat dialogul cu romanii cu "transparenta unui
chilot de nailon�.
De aceea, am ajuns la ananghie, saraci si indatorati,
s-a privatizat aproape totul, iar statul nu confisca prin
niciuna din institutii ceea ce i-ar putea reveni de drept,
de la nerespectarea destinatiei si conditiilor de
privatizare la averi exorbitante nejustificate. De la
cititorii nostri am primit numeroase astfel de indemnuri
si observatii. Caci, cu putin efort si inteligenta politica
si manageriala, tara s-ar putea redresa. Ca si in SUA,
Franta, Anglia, Germania si alte tari occidentale, unde
prioritatea nr. 1 a guvernantilor, a tuturor politicienilor
(fie ei la Putere sau in Opozitie) a fost si este scoaterea
tarilor lor din criza. Oricum am lua-o, deocamdata, in
pofida unor realizari, Romania nu a stopat declinul
economic, nicidecum nu a asigurat relansarea, ci a
generat cercul infernal al finantarii functionarii statului
si refinantarii datoriilor.
De aceea, am putea invata multe de la altii, daca
s-ar dori� Asadar, de ce nu invatam de la altii? De ce
totul e pe dos?

Lasă un comentariu