Vineri, 27 septembrie 2019, la hotelul Bradul din Covasna, s-au încheiat lucrările ediției a XXV-a a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizație, manifestare științifică de cultură și spiritualitate românească, desfășurată în organizarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, Centrului Ecleziastic de Documentare “Mitropolit Nicolae Colan”, Centrului European de Studii Covasna-Harghita, din subordinea Academiei Române și a Asociației Ștefadina din București, în parteneriat cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Liga Cultural Creștină “Andrei Șaguna”, Asociația GRIT Covasna și Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României. Ediția din acest an a Sesiunii a fost dedicată împlinirii a 25 de ani de la înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei.
La lucrările Sesiunii au participat peste 80 de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhiviști, profesori, preoți, oameni de cultură, studenți, din peste 30 de localități din întreaga țară, precum și Lelia Oanță, director al Departamentului pentru Strategii Guvernamentale din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG), Necolae Radocea, subprefectul județului Covasna și pr. dr. Laurențiu-Gabriel Panciu, secretarul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei.
Apreciind eforturile organizatorilor de a pregăti o manifestare științifică de înaltă ținută, doamna Lelia Oanță a reamintit auditoriului că actuala ediție a Sesiunii este finanțată de Guvernul României, prin Secretariatul General, făcând parte din cele 18 proiecte derulate în județele Covasna și Harghita, cu scopul de a promova și dezvolta limba română și tradițiile, dar și pentru afirmarea identității naționale. Aceasta a precizat că proiectele sunt rezultatul dialogului pe care asociațiile românești din zonă (din cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș - n.n.) l-au avut în luna februarie a acestui an cu premierul Viorica Dăncilă și cu Secretarul General al Guvernului, Toni Greblă.
Toate proiectele menționate acoperă modest necesitățile identitare românești din zonă, dar de remarcat este deschiderea echipei guvernamentale și existența unui dialog susținut între cele două părți. “Este un lucru extraordinar că există un dialog real, bazat pe încredere reciprocă, pe înțelegerea importanței dezvoltării cadrului de colaborare și promovare identitară”, a spus Lelia Oanță. Potrivit reprezentantei Departamentului pentru Strategii Guvernamentale, asociațiile românilor din zona Covasna - Harghita și Secretariatul General al Guvernului ar trebui să aibă o colaborare mult mai aplicată și strânsă, astfel încât “vocea” care transmite Guvernului cele mai importante nevoi de dezvoltare socială, economică, culturală și religioasă, concretizate în proiecte consistente, bine fundamentate, să fie clară și puternică, în dialog cu toate organismele instituționale din țară și din străinătate.
La rândul său, subprefectul județului Covasna, Necolae Radocea, în numele Instituției Prefectului - județul Covasna, al prefectului Sebastian Cucu, a apreciat în mod deosebit faptul că prin strădaniile organizatorilor, cele 25 de ediții ale Sesiunii s-au impus în calendarul manifestărilor culturale și științifice din cadrul județului Covasna, ca unul din cele mai importante proiecte care promovează istoria, cultura și spiritualitatea românească din Arcul Intracarpatic.
Pr. dr. Laurențiu-Gabriel Panciu, secretarul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, a transmis participanților un cuvânt de binecuvântare din partea Preasfințitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, împreună cu frumoase cuvinte de apreciere și mulțumire pentru toți cei care s-au implicat în organizarea și desfășurarea manifestărilor din cadrul Zilelor culturii românești din Covasna și Harghita, organizate în perioada 29 septembrie - 2 octombrie 2019, în localitățile Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Covasna și Izvoru Mureșului, cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de la înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei.
În numele organizatorilor, dr. Ioan Lăcătușu și prof. drd. Florentina Teacă au adresat mulțumiri tuturor celor care și-au adus contribuția la pregătirea și desfășurarea în bune condițiuni a sesiunii, în primul rând Secretariatului General al Guvernului României, unităților hoteliere Bradul, T.T.S., Montana și Clermont, pensiunilor Colț de Rai, Casa din Parc, din Covasna și hanului Nufărul din Reci, formației de dansuri “Junii covăsneni” și interpreților de muzică populară Sânziana și Tudor Mircea, partenerilor mass-media Mesagerul de Covasna, Observatorul de Covasna, Informația Harghitei, Condeiul ardelean, Agenției de Știri Romanian Global News, colaboratorilor din cadrul asociațiilor culturale și civice din județul Covasna, voluntarilor Ana Dobreanu, Florin Herțeg, Ciprian Hugianu, Elena Ciobanu, Ioan Luca, Vasile Stancu, Ilie Mohora, Gheorghe Bejan și, nu în ultimul rând, participanților la sesiune, care, și de această dată, au dovedit o solidaritate exemplară față de românii din județele Covasna și Harghita.
Comunicările prezentate în cadrul Sesiunii vor fi publicate în Acta Carpatica nr. 6/2019, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de către Centrul European de Studii Covasna-Harghita, instituție care funcționează sub egida Academiei Române, Centrul Ecleziastic de Documentare “Mitropolit Nicolae Colan”, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei și Asociația Ștefadina din București.
De un interes deosebit s-au bucurat expoziția foto-documentară Contribuția învățământului confesional românesc din Treiscaune la Marea Unire, organizată de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, filmul documentar Tabla Buții - 1916. Marile Bătălii ale Primului Război Mondial în Carpații de Curbură. Teledetecție și arheologie aeriană, proiect realizat de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, în cadrul programului național Centenarul Marii Uniri și cele 15 noi apariții editoriale, între care volumul Repere identitare românești din județele Covasna și Harghita, ediția a II-a, revăzută și adăugită, de Ioan Lăcătușu și Erich Mihail Broanăr, volum apărut cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2019, cu sprijinul Guvernului României, prin Secretariatul General al Guvernului.
În final, moderatorii lucrărilor din plen și din cele cinci secțiuni au prezentat concluziile ce s-au desprins în urma dezbaterilor și au făcut sugestii și propuneri pentru edițiile viitoare. S-a apreciat că ediția din acest an a Sesiunii a fost o întrunire științifică de înaltă ținută, reprezentând una din cele mai reușite ediții, dintre cele 25 ale manifestării. A fost evidențiat caracterul interdisciplinar al comunicărilor prezentate, conținutul și mesajul acestora, precum și climatul în care s-au desfășurat dezbaterile, pe marginea materialelor prezentate. Majoritatea comunicărilor au fost redactate pe baza unor surse arhivistice inedite sau au redat concluziile unor cercetări sociologice, etnografice sau istorice sau capitole din lucrări de doctorat și masterat.
Din tematica bogată și diversă a comunicărilor care au fost prezentate, s-au remarcat studiile referitoare la evenimentele istorice din anul 1919, respectiv cele care au avut loc între Marea Unirea de la 1 Decembrie 1918 și recunoașterea internațională a Marii Uniri, prin Tratatul de pace de la Trianon, noile contribuții documentare referitoare la împlinirea a 75 de ani de la eliberarea nordului Transilvaniei de sub ocupația străină, împlinirea unui sfert de veac de misiune și slujire pastorală de către Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, dar și probleme de actualitate referitoare la unele aspecte ale conviețuirii interetnice româno-maghiare, din ultimul secol, în principal din sud-estul Transilvaniei. În acest sens, un real câștig îl reprezintă participarea la ediția din acest an a Sesiunii, a unui număr sporit de conferențiari din județele Covasna și Harghita, în rândul cărora se află noi doctori și doctoranzi în Teologie și Istorie.
