Lazar Ladariu la 75 de ani
"...cu ranile insangerate incep ruga, cu lacrimi platit-am incercarile toate...�
(Lazar Ladariu)
Despre Lazar Ladariu nu se poate vorbi decat avand
in minte si in suflet vibratiile unei biografii implinite in
vointa inmultirii binelui; o biografie care a urcat, inspre
slefuiri de traire umana si creatie, fara sovairi, de
la studentia in mediul literelor
clujene la catedra de asistent
universitar, de la reporter
la redactorul-sef al unui
prestigios cotidian si la scriitorul
binecunoscut. Cartile
publicate, de poezie si publicistica,
certifica un traiect
biografic al raurilor ce se
intorc la izvoare si al izvoarelor
ce se revarsa, cu noblete,
in ani de viata si
creatie, rotunjiti in exemplaritate.
Din cartile lui Lazar
Ladariu se poate invata, din
viata sa se pot lua invataminte,
viata si opera Domniei Sale deschizandu-ni-se
pilduitor, generos si persuasiv, cinstind lumina; respecandu-i
pe cei care stiu s-o caute, s-o primeasca si s-o poarte.
Ca sa vorbim, acum, cu temei despre Lazar Ladariu,
omul, poetul, publicistul, universitarul, parlamentarul,
astristul, cetateanul de onoare, senior al TarguMuresului, cel iubitor de adevar si frumos, cel cu teama
de Dumnezeu, trebuie sa-i recitim cartile, descoperindui vaslele timpului, cu reflectiile lor: Vad cum/ iarba
carunta/ de pe-acum invata/ abecedarul tacerii/ sub
fulgerul cel de argint/ (...) semn ca ingerul are nevoie/
de inca o aripa. A vorbi, acum, despre om si scriitor,
inseamna a intra, firesc, in sentimentul omenescului
si divinitatea Cuvantului; umblatoare sub aripa de
inger. Altitudinea cuvantului, distinctia, cumpatarea,
altruismul, exigenta, respingerea mediocritatii, a
falsului, a ingamfarii, a slugarniciilor, suvoiul intrebarilor
adresate vietii si mortii, coerenta, temeritatea,
solemnitatea, nelinistea gandului, involburarea
destinului, rasunetul pasilor prin miezul Transilvaniei,
ideogramele ancestralului, strafundurile unei puternice
memorii afective, judecata dreapta i-au dat
plenitudine, l-au asezat mereu pe un camp de lupta,
i-au trasat chipul treaz si inalt al bucuriilor sincere si
i-au adus arderea senioriala a rodirii: in zori vor navali
toate apele fecunditatii,/ vor vasli toate gradinile/ in
mine ascunse/ pana la asteptata/ judecata a fructelor...
Stie, si o spune mereu, ca poezia e sacrificiu, ca ea
vine ca un flux, daca are de unde sa vina, ca nu de
scrierea poeziei ducem lipsa, ci de citirea ei, ca
jurnalismul este o mare responsabilitate, ca inspiratia
este efortul de a munci in fiecare zi, ca lucrurile trebuie
privite drept in fata, cu orice risc, ca, in preajma culturii,
politica ar trebui sa fie mai smerita, ca impotriva
facatorilor de bine se indreapta tunurile zavistiei si ale
urii lingusitorilor si fariseilor ce ne fac imposibila viata.
Stie, si o spune, cu luciditate
si mila crestina, ca nu se
poate salva decat daca se
prinde de propriul par si isi
salta umbra; chemandu-ne in
cel mai frumos loc, Idicel-Sat,
de unde a luat ca merinde,
pentru drumurile lungi ale
vietii si ale biografiei culturale,
cinstea, dreptatea, ravna,
iertarea, linistea ancestrala si
pacea launtrica. Cand viata
i-a dat greutati si dureri, cand
i-a taiat in carne vie scrasnirea si lacrima, Lazar Ladariu
s-a intors in poala de cer a
Idicelului-Sat, a parintilor Fironica si Mihaila din Crucea
Ulitei, gasind echilibru; apoi un urcus, metaforic, al
muntelui; muntele si dimineata reprezentand spatiul
sacru si timpul sacru, cele ale mantuirii poetului, ale
despovararii de trauma: "la umbra amintirii/ adun
versurile acestei carti/ inainte de urcusul de maine.�
(subl.n.) Imaginea mainelui, pregnanta in poemul In
trudnica urcare a dealului este reluata in Astept
dimineata de maine, dar si in alte poeme, ca laitmotiv
al reasezarii timpului, al reordonarii lui, desprinzandu-se
din viclesugurile contingentului.
Atractia inaltului, a muntelui, a absolutului, a
"diminetii de maine� devine obsesiva, atenuand
sentimentul dezolant al clipei: "simt golul tristetii
orasului/ pitit pe sub fuga umbrelor...� Dimineata de
maine "ninge cu iarba/ si scrie cu fluturi...�, in timp ce
poetul accepta jertfa ("acum, cand ma las rastignit pe
cuvintele mele...�), in numele limpezirii Sinelui.
Pe omul si scriitorul, pe reputatul publicist, il cautam
in carti si in viata, in idei, gesturi de omenie, in prietenii,
in scrisul jurnalistic de fiecare zi, in opinii, in felul in
care dialogheaza cu noi si cu societatea. Ne intrebam
ce stim si ce nu stim despre el si ce ar trebui sa cautam
bine in sufletul sau, citindu-i profesiunea de credinta
din poemul Cauta bine prin sufletul meu publicat in
volumul Doar lumina deasupra. Vom citi si reciti poemul
si il vom reintalni pe Lazar Ladariu cu nesatiul sau de
viata si creatie, cu inconfundabili pasi prin taramurile
cotidianului si ale vesniciei, cu neostoitul gand de-a
aseza lumea din jur in ordine, cu fara-de-oprirea
incredere in valorile omului, gata sa-si bea potirul pana
la fund, in jarul adevarului.
VALENTIN MARICA
Sezatoare, la iesirea din caslegi, la Dedrad
Suntem in vremea in care iarna
se incuscreste cu primavara, iar
satul romanesc, Dedradul, in
cazul de fata, niciodata adormit,
de sute de ani, isi continua viata
in normalitatea ei caracteristica.
Este vremea sezatorilor, a pregatirii
muncilor agrare de primavara,
a tocmelilor de intemeiere a noilor
familii si a pregatirii ospetelor din
toamna, a amintirilor, a povestilor,
a cantarilor si a jocurilor.
Sezatoare, de cand lumea, este
si la Dedrad locul de transmitere
a traditiilor, loc de munca si
petrecere laolalta, a doua scoala,
cea libera, fara ore fixe, care
circula din casa-n casa, cu popasuri
la lucrul impreuna. Acum popasul
s-a facut la Caminul Cultural
al satului pentru ca gazda a fost
Ansamblul Folcloric "Dedreteana�
coordonat de Viorica Sfiriiac,
iar cei care au venit in sezatoare,
tineri si batrani, au fost numerosi,
peste 130 de persoane din satele din
preajma.
Nou la aceasta sezatoare au fost
laturenii - grupuri de oameni din
localitatile apartinatoare comunei
Batos (Goreni, Uila, Batos) si membri
ai Asociatiei "Mosteniri Muresene�.
Imbracati in costumele lor traditionale
de munca si de sarbatoare,
fetele si femeile, aducandu-si cu
mandrie caierele de lana si canepa,
pregatite pentru tors, vartelnite,
cusaturi, sosete pe jumatate crosetate,
s-au intalnit la Caminul Cultural
din Dedrad, transformat pentru un
timp intr-o frumoasa casa dinainte.
Gaseai aici, pe langa razboiul de
tesut, tot inventarul industriei
casnice taranesti necesar pentru
desfasurarea sezatoarei.
Nu lipsea nici coltul cu masa pe
care gazdele sezatoarei, femeile din
Ansamblul "Dedreteana�, impreuna
cu Viorica Sfiriiac l-au incarcat cu
minunate produse traditionale: lipie
cu varza, ceapa, branza, scoruse,
placinte, cocosi, tuica si vin, avand
mereu grija ca cei veniti in sezatoare
sa fie cinstiti.
Atmosfera in sezatoare a fost
vesela, s-a lucrat, s-au spus ghicitori,
glume, intamplari si obiceiuri din
lumea satului, au jucat, impletindu-se
astfel utilul cu placutul, munca cu
cantecul.
Sezatoarea de la Dedrad nu a iesit
din tipicul sezatorilor in general, fete
si femei au lucrat, au povestit, iar
cand au venit feciorii si barbatii, a
inceput jocul.
Timpul s-a scurs mult prea repede,
iar laturenii, intre care si noi, ne-am
retras la casele noastre, nu inainte
insa de a multumi gazdelor pentru
omenie. Multumiri se cuvin si domnului
primar Dinu Cotoi, in calitate
de organizator si sustinator al
traditiilor locului � dorind ca sezatoarea
� loc de consolidare a
relatiilor intre oameni, neamuri si
vecini, sa se faca in fiecare an in cate
o localitate apartinatoare comunei.
Cercet. st. MARIA BORZAN
Antologie "Univers cultural�
ANUL EUGEN IONESCU
(n. 26 noiembrie 1909, Slatina - d. 28 martie 1994, Paris) 105/20
C A N T E C
Peste apa, peste lut,
Cine oare l-a vazut?
A sarit din stea in stea
Nu-l mai prinde nimenea.
Frati il cauta plangand
Si cu glasul si in gand.
Alb acum el sade sus
In gradina, la Iisus.
Pagina realizata de NICOLAE BACIUT
EUGEN IONESCU
Revista revistelor
VATRA VECHE 2/2014
A aparut Vatra veche 2/2014, redactor-sef Nicolae Baciut. Din sumar:
Antologie Vatra veche. Abia incepusem sa simt, de Ana Blandiana, Vatra
veche dialog cu Brita Weglin, de Dorina Brandusa Landen, Istorie literara.
Eminescu, critic literar, de Zeno Fodor, Eminescu si biserica, de Stelian
Gombos, Sa ne amintim de Alecu Russo!, de Livia Ciuperca, Conjugarea
verdelui. Un nume: Pavel Vasici, de Valentin
Marica, Anul Eugen Ionescu. Sub semnul
polemicii, de Marin Iancu, Scriitorul integral
(Mihail Diaconescu), de Monica Dusan,
Poeme de Dumitru Ichim, Darie Ducan,
Luca Cipolla, Claudia Voiculescu, Sergiu
Scoferciu, Marin Moscu, Cora Botezatu,
Vasile Popovici, Costel Suditu, Nicolae
Nicoara-Horia, Doina Chereches, Pusa Lia
Podan, Ars amandi. Omul livresc, de Valeriu
Gherghel, Asterisc. Inflatia de maculatura,
de Elena Agiu-Neacsu, Amurgul iubirii, de
Aurel Codoban, Cronica literara. Soteriologia
iubirii (Theodor Rapan), de Adrian
Botez, Omagiu liric adus lui Grigore Vieru
(Valentin Marica), de Victor Stir, Miron Tic �
un poet discret, de Dumitru Velea, Fereastra spre locul poetic (Vasile
Ioan Ciutacu), de A.I. Brumaru, Intoarcerea poetului la uneltele sale
(Constantin Donea), de Cornel Galben, Un alt fel de tablete sotron
(Melania Cuc), de Cezarina Adamescu, Prin poezie... spre isihie (Stejarel
Ionescu), de Petrisor Ciorobea, Intoarcerea la fabula (Elena Adriana
Raducan), de Florentin Smarandache, Anatomie de ploaie (Cristina
Terente), de Dumitru Anghel, Cioburi de vise (Antologie), de Melania
Cuc, Intarsie pe suflet (Petre Curticapean), de Geo Raetchi, Muzica iernii
(Decebal Alexandru Seul), de Ioan Mugurel Sasu, Faza de mugur
(Laurentiu Ciprian Tudor), de Daniel Dragan, Povestea, ca lectie de
credinta (G.N. Sincan), de Nicolae Baciut, Enigma nemuritorului albastru
(Radu Ciobanu), de Livia Fumurescu, Din fauna tranzitiei postdecembriste
(Adi Travadi), de Anca Sirghie, Anul sarpelui (Grigore Avram), de Melania
Cuc, Un prozator de elita: Dan Plaesu, de Livia Ciuperca, De la Amiel
citare (Gheorghe Glodeanu), de Marian Barbu, Spirale literare (MariaDaniela Panazan), de Constantin Stancu, O carte document (Ion N. Oprea),
de Traian Nistiriuc-Ivanciu, Asteptandu-l pe Vergiliu (Mircea Brenciu),
de Adrian Lesenciuc, Wikipedia.ro citita printre randuri, de Isabela VasiliuScraba, Ancheta Vatra veche � Case memoriale: George Topirceanu,
Iasi, de Luminita Cornea, Un stejar s-a inaltat la ceruri � Gavril Istrate, de
Luminita Cornea, Documentele continuitatii. Convorbiri duhovnicesti. IPS
Ioan Selejan, de Luminita Cornea, Fara smerenie, usile raiului raman
inchise, de Gheorghe Nicolae Sincan, Venirea ungurenilor de peste
munti�, de George Baciu, Ortografia romaneasca este si trebuie sa
ramana fonetica, de Gheorghe Moldoveanu, Patria recunoscatoare, de
V. Molodeanu, Jurnal venetian. Universitatea Ca�Foscari, de Daniela Gifu,
Biblioteca Babel. Georges Friedenkraft, Louisa Pene-Siefert, traducere
de Ion Rosioru, Biblioteca Babel. Louis-Philippe H�bert, traducere de
Flavia Cosma, Biblioteca Babel. Pierre Michon, povestitorul, de Alina
Pintican, Oameni pe care i-am cunoscut. Pianistul Li Min Cean, de
Veronica Pavel Lerner, Jurnal. Vietnam, de Alexander Bibac, Starea prozei.
Obsesia, de Dorina Vladi, Inapoi, de Al. Francisc, Laura lu� Irina lu� Cretu,
de Mirela Gruita, Pusa Lia Podan, de Iulian Damacus, Scena. Sarbatoare
teatrala in orasul lui Eminescu, de Zeno Fodor, Teatrul � cuvant magic,
de Matei Visniec, Scena. "Nunta insangerata� si "El Duende�, de Adrian
Korek, Literatura si film. Scriitorul si securistul atipic, de Alexandru Jurcan,
Persona, de Madalina Pojoga, Colega venita de peste mari si tari: Emiko
Nagasaki, de Marianne Popa Matei, Curier, Scrisoare deschisa. Catre
Consiliul Municipal Targu-Mures, de Nicolae Baciut, Catrene de Vasile
Larco, Catrene de Iosif Boia, Clepsidra de sidef, de Adrian Nicolae Popescu.
Ilustratia numarului: BRITA WEGLIN, Suedia. (N.B.)
