Prin aceste nesfarsite rataciri postdecembriste, intr-un
timp atat de schimbator in fata acestei inselatoare
lumi, tot mai des ajung la urechea romanului acele
cazuri rusinoase, insotite de dovezi indubitabile, ca
absolventi de facultati isi cumpara lucrarile de
diploma, de altii gata facute, ca titluri de doctor sunt
luate prin mismasuri si machiaverlacuri
de altii ticluite prin rusinos plagiat. Un
presedinte ungar, dovedit ca a plagiat,
si-a prezentat demisia. Chestiune de
onoare! Premierul Victor Ponta, ajuns tot doctor prin
plagiat, ramane prim-ministru al Romaniei! Ca asa-i
pe la noi. Am urmarit, recent, reactiile catorva viitori
absolventi de facultate si am simtit valul apasator al
unei tristeti aducatoare de nelinisti pentru viitor. Unii,
dispusi sa dea cinstea si onoarea pe rusine, pentru
faptul ca altii le fac, pe bani, dupa anunturi pe internet
chiar, lucrarile de absolvire, nu conteaza. Scopul
scuza mijloacele! Sunt dispusi sa dea mia de lei intr-un
blamabil trafic al onoarei. De ce nu si intr-un trafic de
bun-simt? De ce nu si de caracter?! Sunt, insa, spre
cinstea lor, tineri cu picioarele pe pamant si cu capul
pe umeri, cu judecata sanatoasa, inteleapta, tineri
realisti care stiu bine ca, din furt ai putea pranzi, dar
nu ajungi si sa cinezi, ca, furand mereu, nu poti trai la
infinit in aceasta economie de piata in care pentru
unii munca cinstita a devenit un moft!
Tineri care stiu ca, in imparatia viciului,
a sfidarii trudei altora, a lenei care
mistuie virtutile, fofilangiii, profitorii, cei
care se impaca cu munca, precum cainele cu sarea,
de cele mai multe ori sfarsesc lamentabil! Trebuie sa
existe, in randul tineretului, acea mandrie a constientizarii de a fi tu insuti. Ca acela care fura,
deoarece in cazurile amintite tocmai despre un furt
intelectual este vorba, care traieste din munca altuia,
pana la urma va capota in fata vietii! Ca, de fapt, totul
este, la urma urmelor, o chestiune de educatie.
Educatia de acasa si din scoala!
