Comentarii si explicatii
Articolul 3. Teritoriul
In actuala Constitutie a Romaniei, Articolul 3, Teritoriul, are urmatorul cuprins:
"(1) Teritoriul Romaniei este inalienabil.
(2) Frontierele tarii sunt consfintite prin lege
organica, cu respectarea
principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase
si judete. In conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau colonizate
populatii straine.�
Proiectul MCC propune ca acest articol sa fie modificat, astfel:
Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
"(2) Frontierele tarii sunt consfintite prin lege, cu respectarea principiilor
si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.�
Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
"(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in localitati comune si orase - si judete. Comunele sunt compuse din unul sau mai
multe sate. In conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii.
Dupa alineatul (3), se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins:
"(3.1) Reorganizarea teritoriului national, sub aspect administrativ, se
aproba prin referendum national.�
La alineatul (2), am propus sa inlocuim "lege organica� cu "lege�,
deoarece legile organice sunt numai legile adoptate cu votul a doua treimi
din numarul parlamentarilor, in timp ce legile ordinare sunt adoptate cu
votul majoritatii parlamentarilor, deci cu un cvorum mai mic. Asa cum se
poate vedea studiind intregul text al proiectului propus de MCC, noi am
recunoscut dreptul poporului de a adopta legi, prin referendum, in toate
domeniile vietii societatii romanesti. De aceea, peste tot, unde, in actuala
Constitutie, se face trimitere la "legea organica�, noi facem trimitere la
"lege�, lasand, astfel, posibilitatea ca legea respectiva sa fie adoptata fie
de Parlament, fie de popor, prin referendum.
La alineatul (3), deoarece judetele sunt unitati administrative compuse
din comune si orase si nu unitati administrative de acelasi rang cu
comunele si orasele, am reformulat aceasta teza, precizand ca, sub aspect
administrativ, teritoriul national este organizat pe localitati - comune
si orase - si judete. Am introdus o teza noua, prin care precizam, de fapt, ca
satul nu este o localitate, ci o componenta a comunei.
Am introdus un nou alineat, (3.1), prin care propunem ca reorganizarea
teritoriului national, sub aspect administrativ, sa poata fi aprobata numai
de popor, prin referendum national, nu si prin lege, adoptata de Parlament.
Aceasta, deoarece consideram ca, in contextul presiunilor exercitate de
corporatiile transnationale pentru destramarea statelor nationale, avand
in vedere si vulnerabilitatea organelor reprezentative ale statului in fata
acestor presiuni, organizarea administrativa a tarii nu mai poate fi lasata
la latitudinea "reprezentantilor�, oricare ar fi acestia.
In acest sens, atrag atentia asupra faptului ca in proiectul de lege
privind revizuirea Constitutiei Romaniei propus de Comisia parlamentara
condusa de Crin Antonescu, alineatul (3) ar urma sa aiba urmatorul cuprins:
"(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase,
judete si regiuni. In conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii�.
Dupa judete, ramase pe aceiasi linie cu comunele si orasele, s-a adaugat
"si regiuni�. In baza acestei prevederi constitutionale, "reprezentantii� ar
putea, oricand, sa adopte legi prin care sa faca ce vor ei cu organizarea
administrativa a Romaniei. Sa infiinteze si sa desfinteze judete. Sa infiinteze
si sa desfiinteze regiuni, inclusiv pe criterii etnice, sau religioase. Sa
deposedeze statul roman de atributele suveranitatii nationale, pe care sa
le transfere regiunilor. In final, sa distruga statul national si unitar al
romanilor. Totul va fi facut.... constitutional.
Sa revenim asupra alineatului (1) al acestui articol, care stabileste ca
"(1) Teritoriul Romaniei este inalienabil� In limba romana, cuvantul
"inalienabil� inseamna "care nu poate fi instrainat�, "care nu poate fi
vandut�. Mai departe, verbul "a instraina� inseamna "a trece cuiva, prin
vanzare, stapanirea unui lucru, a aliena�, sau "a face sa intre in posesia
altcuiva prin cedarea oficiala a dreptului de proprietate, a aliena�. Si mai
departe, in sens strict constitutional, "strain� inseamna "o persoana care
nu este cetatean al Romaniei�. Punand cap la cap cele de mai sus, ajungem
la concluzia ca, in conformitate cu prevederile acestui alineat (1) al
articolului 3 din actuala Constitutie a Romaniei, terenurile care fac parte
din teritoriul Romaniei nu pot fi trecute in STAPANIREA, in PROPRIETATEA
strainilor, adica a persoanelor care nu sunt cetateni ai Romaniei.
Din nefericire, asa cum am mai semnalat si cum voi mai semnala, in
aceste comentarii, actuala Constitutie a Romaniei se dovedeste a fi plina
de teze contradictorii, rezultatul final fiind deposedarea romanilor de
libertatile si drepturile inscrise, de forma, in Constitutia lor, dar incalcate
chiar de Constitutie.
Prin revizuirea facuta in anul 2003, la alineatul (2) al articolului 44 (Dreptul
de proprietate privata), a fost introdusa o noua teza, cu urmatoul cuprins:
"Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata
asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la
Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania
este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege
organica, precum si prin mostenire legala.� Aceasta teza anuleaza
complet teza de la alineatul (1) al articolului 3. Teritoriul Romaniei nu mai
este inalienabil. El este alienabil, el poate fi instrainat, trecut in stapanirea,
in proprietatea strainilor.
Evident, ne gasim in fata unei grave infractiuni constitutionale. Din
pacate, o infractiune acoperita cu votul poporului roman, obtinut, insa,
prin frauda, de catre cei care au organizat referendumul din 18-19 octombrie
2003 pentru aprobarea revizuirii Constitutiei. Votul a fost obtinut prin frauda,
deoarece, pana la sfarsitul zilei de 18 octombrie, nu se realizase cvorumul
de 50% plus 1, prevazut de lege. Durata referendumului a fost prelungita,
ilegal, cu inca o zi, tocmai pentru a se obtine, pe cai necinstite, aprobarea
poporului pentru o Constitutie care incalca libertatile si drepturile
romanilor, in primul rand, dreptul lor de proprietate asupra teritoriului
national.
Obtinand introducerea in Constitutie a acestei teze, contrara intereselor
poporului roman, obtinand, prin acelasi referendum ilegal, dreptul de a
negocia si ratifica tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana,
guvernantii tradatori au incheiat Protocolul de aderare, din care face
parte si alineatul (2) al paragrafului 1 din Anexa VII, care are urmatorul cuprins:
"Fara a aduce atingere obligatiilor prevazute de Tratatul de instituire
a unei Constitutii pentru Europa, Romania poate mentine in vigoare,
timp de sapte ani de la data aderarii, restrictiile stabilite de legislatia
sa, existente la momentul semnarii tratatului de aderare, privind
dobandirea proprietatii asupra terenurilor agricole, padurilor si
terenurilor forestiere de catre resortisantii statelor membre sau ai
statelor care sunt parte la Acordul privind Spatiul Economic European,
precum si de catre societati constituite in conformitate cu legislatia
altui stat membru sau a unui stat parte a ASEE si care nu sunt nici
stabilite, nici inregistrate in Romania. In nici un caz, un resortisant al
unui stat membru nu poate fi tratat mai putin favorabil in ceea ce priveste
dobandirea de teren agricol, paduri sau teren forestier decat la data
semnarii Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat in mod mai restrictiv
decat un resortisant al unei tari terte.
Fermierii care desfasoara activitati independente care sunt resortisanti
ai unui alt stat membru si care doresc sa se stabileasca si sa aiba resedinta
in Romania nu li se aplica dispozitiile paragrafului precedent sau orice
alte proceduri, in afara celor care se aplica resortisantilor romani.�
Tratatul de aderare a fost semnat in anul 2005. La data semnarii acestui
tratat, Constitutia adoptata prin referendumul ilegal din 2003 era, deja, in
vigoare. Romania nu mai avea nici un fel de "restrictii� privind dobandirea
proprietatii asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere
de catre straini. Toate restrictiile fusesera anulate prin noua teza introdusa
in alineatul (2) al articolului 44. Trimiterea la cei "sapte ani de tranzitie� a
avut ca scop "linistirea�, de fapt, manipularea opiniei publice romanesti.
Pactic, chiar in anul 2005 a intrat in vigoare teza din tratatul de aderare
care prevede ca "Fermierii care desfasoara activitati independente care
sunt resortisanti ai unui alt stat membru si care doresc sa se stabileasca
si sa aiba resedinta in Romania nu li se aplica dispozitiile paragrafului
precedent sau orice alte proceduri, in afara celor care se aplica
resortisantilor romani.� In baza acestei prevederi, imediat dupa semnarea
tratatului de aderare, guvernantii romani au adoptat Legea nr. 312/2005,
prin care orice persoana fizica cetatean al oricarui stat membru al Uniunii
Europene a capatat dreptul de a cumpara orice suprafata de teren agricol
sau silvic in Romania, cu conditia sa prezinte a "adeverinta� ca este
"fermier independent�. In baza acestei legi, strainii au cumparat, deja,
aproape un milion de hectare de teren agricol, adica o zecime din total.
La sfarsitul anului 2013, adica la terminarea celor "sapte ani de tranzitie�,
guvernantii au declansat un mare taraboi mediatic, prin care si-au aratat
marea lor "ingrijorare� fata de iminenta liberalizare a vanzarii terenurilor
agricole si silvice catre straini, "grija� lor pentru teritoriul national, incheiat
cu adoptarea unei noi legi, care, de fapt, pune terenurile agricole si
silvice ale Romaniei la dispozitia arendasilor, adica a oligarhilor autohtoni
si transnationali. Vom reveni asupra acestei legi criminale, atunci cand
vom prezenta solutia propusa de noi pentru apararea drepturilor de
proprietate ale romanilor asupra teritoriului lor national, la articolul 44 al
Constitutiei Cetatenilor.
Mentionaz, aici, ca, in prima versiune a proiectului MCC, lansata pe
16.03.2013, noi propusesem introducerea in articolul 3 a unui nou alineat,
cu urmatorul cuprins:
"(1.1). Pe teritoriul Romaniei, numai cetatenii romani, ca persoane fizice,
sau constituiti in persoane juridice romane, pot detine terenuri in
proprietate privata.�
Din nefericire, a trebuit sa constatam ca textul propus de noi intra in
contradictie cu prevederile Anexei VII ale Tratatului de aderare a Romaniei
la Uniunea Europeana, al carui text l-am prezentat mai sus.
Am ajuns la concluzia ca singura solutie care ne sta la dispozitie,
acum, pentru a ne apara dreptul de proprietate asupra teritoriului national,
pastrandu-ne si calitatea de stat membru al Uniunii Europene, este aceea
de a ordona drepturile de preemtiune la cumpararea terenurilor astfel
incat statul roman sa poata cumpara toate terenurile oferite spre vanzare,
care nu pot fi cumparate de micii proprietari romani. Am inclus aceasta solutie la
articolul 44 al Constitutiei propuse de noi. Intre timp, prin alti guvernanti decat
cei pe care ii avem, sa negociem cu Uniunea Europeana fie obtinerea
unor derogari, asa cum au obtinut si alte state membre, in diverse domenii,
fie revizuirea tratatelor constitutive, astfel incat fiecarui popor european
sa-i fie garantate drepturile de proprietate asupra teritoriului national si
asupra resurselor naturale ale acestui teritoriu.
9.01.2014
PS. Textul integral al proiectului de lege privind revizuirea Constitutiei
Romaniei, propus de Comitetul de Initiativa al Miscarii pentru Constitutia
Cetatenilor, inregistrat la Consiliul Legislativ al Romaniei cu nr. R1937/17/
12/2013, este publicat pe www.variantacojocaru.ro, la Sectiunea Miscarea
pentru Constitutia Cetatenilor, rubrica PROIECTE MCC, impreuna cu
expunerea de motive si cu toata documentatia care a stat la baza
elaborarii acestui proiect. Tot acolo este publicat si un tabel comparativ,
unde sunt puse fata-fata textele actualei Constitutii si ale celei propuse
de MCC, precum si comentariile si explicatiile scrise de mine referitoare
la noul proiect constitutional.
