In dupa amiaza zilei de 24 Ianuarie 2014,
in sala Caminului Cultural, din Albesti, a fost
sarbatorit, prin cantec si joc popular, actul
istoric de acum 155 de ani, cunoscut ca
Mica Unire, moment evocat de catre
Nicolae Sovrea, primarul comunei, spunand,
printre altele: "N-ar trebui sa existe
locuitori ai acestei tari care sa nu cunoasca
semnificatia zilei de 24 Ianuarie. Sunt 155
de ani de cand, la Bucuresti, in sedinta
Adunarii Elective a Munteniei, deputatul
Vasile Boerescu a declarat: �Domnilor
deputati, pentru ce suntem impartiti in
doua campuri? Pentru ce ne numim noi si
voi? Au nu suntem toti Romani? Au nu
suntem fiii aceleiasi mame? Pentru ce sa
zicem noi si voi? De ce sa nu ne zicem, noi,
romanii?� Oamenii acelor timpuri au
gandit, au sperat, au indeplinit visul
romanilor din toate timpurile.�
Doamna profesoara Aurora Pintea a
descris gradual, intr-o ampla prelegere,
conditiile interne si internationale ce au
dus la infaptuirea idealului de unitate
nationala, visul secular de Unire. Pe
versurile poetului Vasile Alecsandri,
cantecul patriotic drag noua romanilor Hora Unirii, elevii Scolii Generale din
Albesti l-au cantat cu toata mandria. A
urmat un adevarat regal folcloric: dansuri
si cantece populare, grupurile folclorice
din Topa si Albesti si grupul folcloric din
satul Boiu (prezentat in premiera), primit
cu vii aplauze de catre cei prezenti.
Cu aceasta ocazie, comunitatea
albesteana a primit si o stire de ultima ora.
Potrivit profesoarei Aurora Pintea "Dupa
mari framantari, procese si bani cheltuiti,
in diferendul juridic privind granituirea,
intinderea administrativa dintre comuna
Albesti si municipiul Sighisoara. Exact in
aceasta zi, de 24 Ianuarie 2014, justitia
a decis in favoarea comunei Albesti,
ajungand ca intreprinderile si terenul
aferent pana la paraul de granita Valea
Dracului sa intre legal sub jurisdictia
comunei Albesti�.
O alta palma data edililor sighisoreni.
Daca la Albesti a fost vorba de un diferend
de circa 55 � 60 ha, in care sunt incluse
cateva intreprinderi si terenuri intravilane,
intre Sighisoara si Danes, pe acelasi temei
de granituire a hotarelor, orasul Sighisoara
a pierdut peste 600 de ha de teren agricol,
desi ca borne de hotar sunt acele case
razletite din capatul comunei Danes, acei
locuitori uitati ai orasului, cei care au
domiciliu si isi platesc darile la Primaria
Sighisoara, iar pe teren Primariei din Danes.
Desi primarul Ioan Dorin Danesan a contactat
si angajat sa reprezinte municipiul
Sighisoara in procesul cu Danesul una
dintre cele mai renumite case de avocatura,
municipiul Sighisoara a pierdut si a fost
vitregit de peste 600 ha de teren agricol.
