Comentarii si explicatii
Articolul 1. Statul roman
Titlul I al actualei Constitutii a Romaniei, avand denumirea
de PRINCIPII GENERALE, ramasa neschimbata, in
propunerea noastra, are 14 articole: 1. Statul roman 2.
Suveranitatea. 3. Teritoriul. 4. Unitatea poporului si
egalitatea intre cetateni. 5. Cetatenia. 6. Dreptul la
identitate. 7. Romanii din strainatate. 8. Pluralismul si
partidele politice. 9. Sindicatele, patronatele si asociatiile
profesionale. 10. Relatii internationale. 11. Dreptul
international si dreptul intern. 12. Simboluri nationale. 13.
Limba oficiala. 14. Capitala.
In proiectul MCC am pastrat, nemodificate, articolele 4 si
9, le-am modificat si completat pe celelalte si am adaugat 4
noi articole: 1.1. Uniunea Europeana. 2.1. Referendumul.
3.1. Reintregirea Patriei. 3.2. Regiunile de dezvoltare.
Iata textul articolului 1, Statul roman :
In Constitutia actuala:
(1) Romania este stat national, suveran si independent,
unitar si indivizibil.
(2) Forma de guvernamant a statului roman este republica.
(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in
care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor,
libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si
pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul
traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor
Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.
(4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si
echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca
- in cadrul democratiei constitutionale.
(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei
sale si a legilor este obligatorie.
In Constitutia propusa de MCC:
"(1) Romania este stat national, suveran si independent,
unitar, indivizibil si democratic.
(2) Forma de guvernamant a statului roman este republica.
Forma de guvernamant poate fi modificata prin referendum
national.
(3) Statul roman este cladit pe temelia valorilor morale
fundamentale ale civilizatiei romanesti: credinta; demnitatea;
libertatea; dreptatea; adevarul; cinstea; onoarea;
curajul; munca; spiritul de initiativa si de intreprindere; omenia;
ospitalitatea; toleranta; dragostea pentru semeni, pentru
familie, pentru popor si pentru tara; neagresiunea si
neamestecul in treburile altor popoare.
(4) Statul roman se organizeaza pe baza principiilor
controlului poporului asupra statului, separatiei, independentei
si echilibrului autoritatilor statului - legislativa,
executiva, judecatoreasca, mediatica, financiara, electorala,
statistica, morala, stiintifica - in cadrul democratiei constitutionale.
Autoritatile statului sunt cele stabilite prin
Constitutie. Intre ele nu exista raporturi de subordonare
ierarhica, ci numai relatii de colaborare si de control reciproc.
(5) Romania este stat de drept, in care respectarea
Constitutiei, a suprematiei sale, a legilor si a hotararilor
judecatoresti este obligatorie, cu exceptia cazurilor in care
legile si hotararile judecatoresti sunt adoptate abuziv, prin
uzurparea autoritatilor si institutiilor statului.�
1. La alineatul (1), la cele 5 calificative ale statului (national,
suveran, independent, unitar, indivizibil), precizate in
Constitutia actuala, am adaugat si calificativul "democratic�,
pe care l-am preluat din alineatul (3), unde nu ii era locul.
2. La alineatul (2), am adaugat o a doua teza, care stabileste
ca forma de guvernamant poate fi modificata prin referendum
national. Introducerea acestei teze, in acest alineat, a
determinat si modificarea articolului 152, care includea forma
de guvernamant printre elementele care nu pot fi revizuite,
modificate.
3. Am reformulat, complet, alineatul (3). Am considerat ca
este potrivit sa renuntam la expresia "valori supreme�, in
general, si sa asezam la temelia statului roman valorile morale
fundamentale ale civilizatiei romanesti, acelea care credem
noi ca exprima cel mai bine specificul nostru national. Am
renuntat la trimiterea la idealurile revolutiei din decembrie
1989. Idealurile poporului roman au fost exprimate in multe
alte momente ale istoriei noastre, nu numai in revolutia din
decembrie 1989. Am renuntat la calificativul de "stat social�,
deoarece este redundant. Statul este creat de societate, deci
nu poate fi decat social.
4. Am reformulat si alineatul (4). Am inlocuit expresia "puteri�,
imprecisa, cu "autoritati ale statului�. Am adaugat, la
principiile separatiei si echilibrului componentelor statului,
inca doua noi principii ale organizarii statului: principiul
independentei componentelor statului si principiul controlului
poporului asupra statului, principii care stau la baza
multora dintre amendamentele incluse in proiectul nostru.
Am introdus doua teze noi, una prin care am precizat ca
autoritatile statului sunt cele stabilite prin Constitutie, astfel
incat "reprezentantii�, adica politicienii, sa nu mai poata
crea si desfiinta institutii ale statului dupa cum dicteaza
interesele lor, si a doua, prin care se stabileste ca intre
componentele statului nu exista raporturi de subordonare
ierarhica, ci numai raporturi de colaborare si de control
reciproc, astfel incat sa nu mai existe nicio putere
"suprema� in statul roman, prin care sa se impuna
interesele acelorasi politicieni.
5. Am reformulat alineatul (5), pe care l-am transformat
intr-o definitie a statului de drept, pentru a nu mai lasa la
latitudinea politicienilor sa foloseasca paravanul statului
de drept pentru a-si apara ei interesele si privilegiile. Statul
de drept este statul care este creat prin lege si care
functioneaza respectand legea. Statul de drept nu este statul
in care politicienii adopta legi care nu respecta Constitutia
si nici statul in care functionarii publici incalca legea.
Ordinea de drept este ordinea stabilita de lege, nu ordinea
stabilita de cei alesi sau numiti sa asigure respectarea legii.
Experienta noastra din ultimii 70 de ani ne-a aratat ca nu
intotdeauna legalitatea are legitimitate, ca este posibil ca,
prin uzurparea autoritatilor si institutiilor statului, sa fie
adoptate legi care incalca drepturile si libertatile cetatenilor.
Intreaga legislatie a regimului comunist a fost una nelegitima.
La fel ca si multe legi adoptate, in Romania, dupa 1989.
Exemplul cel mai elocvent este Legea 15/1990, despre care
am mai vorbit si vom mai vorbi pana cand vom elimina,
complet, efectele ei criminale. Acesta este motivul pentru
care am completat alineatul (5) cu precizarea ca respectarea
Constitutiei, a suprematiei ei, a legilor si a hotararilor
judecatoresti este obligatorie, CU EXCEPTIA cazurilor in care
legile si hotararile judecatoresti sunt adoptate abuziv, prin
uzurparea autoritatilor si institutiilor statului.
(va urma)
