Comentarii si explicatii
Preambulul
Constitutiile celor mai multe
state ale lumii incep cu un
PREAMBUL, o scurta introducere,
in care sunt prezentate, sintetic,
scopurile si obiectivele fundamentale
pe care si le propun
popoarele in cauza, valorile pe
care le asaza ele la baza constructiei
statelor lor si mijloacele
prin care isi propun sa le foloseasca
pentru a-si pastra valorile
si a-si atinge scopurile
si obiectivele.
Actuala Constitutie a Romaniei
nu are un preambul. Noi consideram
ca trebuie sa aiba.
Propunem ca acest preambul
sa inceapa cu exprimarea responsabilitatii
pe care actuala si
viitoarele generatii de romani o
au in fata lui Dumnezeu si a
oamenilor. Poporul roman este un
popor crestin si el va ramane
astfel. In expresia "om cu frica
lui Dumnezeu�, romanul spune,
de fapt, ca omul raspunde pentru
faptele sale nu numai in fata
semenilor sai, dar si in fata lui Dumnezeu. Este bine sa asezam
aceasta maturisire la temelia Legii Fundamentale a statului nostru.
Ni se pare firesc sa continuam aceasta prima fraza a
Preambului cu exprimarea
recunostintei noastre pentru
stramosii care au creat pentru
noi Romania, limba romana si
civilizatia romaneasca.
Fiecare roman este liber
sa-si stabileasca, de-a lungul
vietii sale pamantene, propriile
scopuri si obiective personale.
La fel si diferitele grupuri de
romani, constituite pe afinitati
etnice, religioase, profesionale etc. Noi credem ca obiectivele
comune fundamentale ale poporului roman, in ansamblul sau,
sunt maximizarea libertatii, bunastarii si fericirii fiecaruia,
inclusiv ale urmasilor. Mai departe, credem ca nu ne putem
asigura libertatea, bunastarea si fericirea decat construindune
un stat al nostru, national, suveran si independent, unitar,
indivizibil si democratic, cladit pe temelia valorilor civilizatiei
romanesti, care sa ne apere drepturile si libertatile, sa fie
capabil sa se integreze cu demnitate in familia statelor
suverane ale Uniunii Europene.
Traim intr-o lume in care valorile civilizatiei omenesti, din
care face parte si cea romaneasca, sunt tot mai mult calcate
in picioare de goana dupa resurse, de lacomia unui numar
redus de oameni care, pe cai si prin mijloace necinstite,
acapareaza resursele naturale si cele create de oameni pentru
a se imbogati, pentru a-si asigura o viata de huzur. Un numar
din ce in ce mai mic de oameni detin o parte tot mai mare a
capitalului utilizat in economie si, pe aceasta baza, isi insusesc
o parte din ce in ce mai mare din avutia creata in societate, in
timp ce un numar din ce in ce mai mare de oameni traiesc in
saracie si umilinta. Prin acapararea capitalurilor si a resurselor
naturale, cateva mari corporatii transnationale isi insusesc
cea mai mare parte a avutiei create de popoarele lumii, lasand
aceste popoare fara resursele de care au nevoie pentru
acumularea de capitaluri, pentru crearea de capacitati de
productie, de locuri de munca, de venituri, personale si publice.
Oligarhizarea proprietatii asupra capitalurilor, a puterii
economice, determina si oligarhizarea puterii politice, controlul
institutiilor statelor de catre detinatorii puterii economice,
folosirea statelor ca instrumente de jefuire a popoarelor de
resursele lor, naturale sau create de ele.
Din nefericire, in urma loviturii de stat din decembrie 1989, in
Romania a fost construita o economie oligarhica, prin
deposedarea poporului roman de capitalul sau national, care
a fost trecut, prin asa-zisa privatizare, in proprietatea privata a
mafiei politice interne si a catorva corporatii transnationale, o
economie bolnava, parazitara, in care cea mai mare parte a
avutiei create de romani este insusita de oligarhie si consumata
de aceasta sau transferata in afara tarii, majoritatea romanilor
fiind condamnati la saracie si umilinta. Statul roman este
controlat de oligarhia financiara si este folosit pentru apararea
intereselor acestei oligarhii.
Acestea sunt, pe scurt, motivele pentru care noi credem ca
democratizarea proprietatii asupra capitalului, constructia
economiei democratice, este singura cale prin care noi, poporul
roman, putem sa ne aparam libertatea, bunastarea si fericirea.
Numai detinand puterea economica, poporul roman va detine si
puterea politica, va controla si statul sau si isi va impune si
propriile sale valori morale: credinta; demnitatea; libertatea;
dreptatea; adevarul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul
de initiativa si de intreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranta;
dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor si pentru
tara; neagresiunea si neamestecul in treburile altor popoare.
Iata, textul complet al preambului propus de noi, pentru
Constitutia Romaniei:
"PREAMBUL
Noi, poporul roman,
Constienti de raspunderea noastra in fata lui Dumnezeu si a
oamenilor, multumind stramosilor pentru ca au creat pentru noi
Romania si civilizatia romaneasca, dorind sa asiguram libertatea,
bunastarea si fericirea noastra si a urmasilor nostri, sa construim
un stat al nostru, national, suveran si independent, unitar,
indivizibil si democratic, cladit pe temelia valorilor civilizatiei
romanesti, slujitor competent si responsabil al drepturilor si
intereselor noastre, capabil sa se integreze cu demnitate in
familia statelor suverane ale Uniunii Europene.
Stiind ca singura cale prin care putem stapani si apara
libertatea, bunastarea si fericirea, drepturile castigate prin
sangele stramosilor asupra teritoriului national, asupra
resurselor naturale ale acestui pamant si asupra avutiei pe
care am creat-o si pe care o cream, prin munca noastra, este
constructia economiei democratice, prin improprietarirea cu
capital a tuturor cetatenilor, astfel incat majoritatea capitalului
sa ramana, pentru totdeauna, in proprietatea privata a
majoritatii cetatenilor.
Intelegand ca numai detinand puterea economica, poporul
roman va detine si puterea politica, va controla si statul sau si
isi va impune si propriile sale valori morale: credinta; demnitatea;
libertatea; dreptatea; adevarul; cinstea; onoarea; curajul; munca;
spiritul de initiativa si de intreprindere; omenia; ospitalitatea;
toleranta; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor si
pentru tara; neagresiunea si neamestecul in treburile altor popoare.
Am hotarat, prin referendum, sa adoptam prezenta Constitutie
a Romaniei.�
(va urma)
